Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că lansarea ultimelor volume ale ‘Istoriei Bibliotecii Academiei Române’ reprezintă o mărturie despre felul în care o instituție fundamentală a culturii românești a traversat schimbarea de paradigmă istorică, inaugurată în Decembrie 1989, și despre modul în care a știut să-și păstreze continuitatea.
Întâistătătorul BOR a participat, marți, la lansarea de către Biblioteca Academiei Române a ultimelor trei volume din seria ‘Istoria Bibliotecii Academiei Române (1867-2025)’, care aduc în atenția cititorilor perioada postcomunistă. Cu această ocazie, a subliniat că realizarea și ducerea la bun sfârșit, în decurs de numai cinci ani, a acestui ambițios proiect editorial reprezintă ‘expresia dăruirii și tenacității, împletite cu pasiunea și profesionalismul, atât ale coordonatorului, cât și ale autorilor și colaboratorilor’.
‘Prin bogăția informațiilor și prin diversitatea documentelor valorificate, cele trei tomuri ale volumului al cincilea nu reprezintă doar o cronică a ultimelor trei decenii și jumătate din existența bibliotecii. Ele constituie, în același timp, o mărturie despre felul în care o instituție fundamentală a culturii românești a traversat schimbarea de paradigmă istorică, inaugurată în Decembrie 1989, și despre modul în care a știut să-și păstreze continuitatea, prin consecvență față de valorile proprii, asumând totodată exigențele unei lumi aflate într-o profundă transformare’, a spus Patriarhul în Aula Academiei Române.
PF Daniel a arătat că ‘o instituție precum Biblioteca Academiei Române, care tezaurizează memoria unui popor, își scrie, astăzi, în paginile acestor volume, propria memorie, memoria începuturilor, a împlinirilor, a încercărilor și vulnerabilităților, dar și a unei vocații care nu poate fi epuizată de nicio încheiere editorială’.
Patriarhul a oferit directorului general al Bibliotecii Academiei, Nicolae Noica, ‘pentru inițiativa și viziunea cu care a făcut posibil acest proiect editorial, precum și pentru eforturile susținute depuse în realizarea lui, ca semn de prețuire și deosebită apreciere’, Ordinul Patriarhal ‘Credință și comuniune pentru mireni’.
Cele 13 tomuri sunt un excelent ghid pentru a înțelege ceea ce se întâmplă în Biblioteca Academiei Române, a punctat președintele acestui for, acad. Marius Andruh.
‘Pentru că o minte nu poate cuprinde ușor 12 milioane de obiecte, decât dacă suntem ghidați. Și acest lucru este realizat în această operă fundamentală și uriașă pe care cei care slujesc Biblioteca Academiei Române au dus-o la capăt. Au dus-o la capăt, la un capăt, pentru că viața bibliotecii merge mai departe. Și vom depăși volumul 13 peste câțiva ani, pentru a arăta ce s-a mai întâmplat în Biblioteca Academiei Academiei noastre’, a spus Andruh.
Președintele Academiei a adus ‘o mulțumire și un omagiu (…) celor care slujesc Biblioteca Academiei Române, sub conducerea lui Nicolae Noica’.
‘Domnul director Norica, anul acesta, a lansat și o binevenită carte dedicată istoriei clădirilor Bibliotecii Academiei Române. Această carte, lansată recent la Biblioteca Națională și ceva mai în urmă în Aula Academiei Române, împreună cu cele 13 tomuri, formează o imagine tipărită, trainică asupra ceea ce înseamnă Biblioteca Academiei Române’, a adăugat acad. Marius Andruh.
Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, a declarat că ‘seria ‘Istoria Bibliotecii Academiei Române’ oferă instituției propria sa memorie’.
‘Dar oricât de generos ar fi demersul consemnării, memoria nu poate fi închisă definitiv între coperți. După apariția celor 13 volume, noi documente au intrat și vor intra în colecțiile acestei biblioteci. Ieri am primit, cu mare plăcere, o istorie a medicinii, scrisă în Franța. Zece volume! O splendoare! Lucruri extraordinare, pe care noi le avem. Și mai amintesc un lucru: ca inginer constructor, am fost impresionat când am găsit integral proiectul Operei Garnier, Operei de la Paris, făcută de Charles Garnier. Se găsește în Biblioteca Academiei. A fost motivul care m-a determinat să scot istoria bibliotecii. De aceea, istoria Bibliotecii Academiei nu poate avea un punct final. Ea continuă să se scrie cu profesionalism’, a evidențiat Nicolae Noica.
El a elogiat ‘efortul intelectual uman al celor care, într-un interval scurt, au reușit să alcătuiască și să publice prima istorie completă a Bibliotecii Academiei Române, o lucrare de mari dimensiuni, care a presupus dedicare, competență științifică, dar și credință într-o misiune nobilă cu proiecție peste timp’.
***
Inițiat în 2022, la împlinirea a 155 de ani de la întemeierea Bibliotecii Academiei Române, proiectul a fost conceput ca o necesară recuperare a memoriei instituționale.
Un prim volum a fost publicat în 2022, trei volume au urmat în 2023, alte trei în 2024, încă trei în 2025, iar în 2026 – ultimele trei volume aduc în atenția cititorilor perioada postcomunistă.
În numai cinci ani, această idee a devenit o construcție istoriografică remarcabilă: 13 volume care urmăresc evoluția Bibliotecii din 1867 până în 2025, de la primele donații și începuturile colecțiilor până la transformarea instituției într-o bibliotecă modernă, conectată la universul digital.
