Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a sfințit luni racla în care vor fi așezate moaștele Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec, prilej cu care a evidențiat că aceste sfinte au avut duhovnici isihaști care le-au îndemnat să viețuiască în rugăciune neîntreruptă.
Racla din argint a fost realizată la atelierul de cizelură al Mănăstirii Pasărea din cadrul Atelierelor Patriarhiei Române, fiind ornată cu icoanele celor trei sfinte și scene din viața lor.
”Maicile acestea, toate au fost isihaste, dar mai ales Nazaria și Olimpiada, care au avut duhovnici mari isihaști: Sf. Paisie de la Neamț și Iosif de la Văratec, dar pentru Sfânta Nazaria a fost duhovnic și Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, care era originar din Ucraina, dar care a viețuit în părțile Vrancei’. (…) Sfânta Nazaria a fost din părțile Brașovului, s-a născut în prima jumătate a secolului al 18-lea, și s-a călugărit în părțile Vrancei, având duhovnic pe Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, alt mare isihast. Apoi a venit în Moldova și a avut duhovnici foarte mari și acești duhovnici au îndemnat maicile să viețuiască în rugăciune neîntreruptă. (…) Cuvioasa Olimpiada de la Văratec s-a născut la Iași în 1758, în familia preotului Mihail de la Biserica Sfântul Nicolae – Domnesc. A organizat Mănăstirea Văratec între anii 1771-1778 și a fost stareță a așezământului între anii 1822-1828, 1834-1842, trecând la Domnul în anul 1842”, a spus Patriarhul, potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române.
Despre Sfânta Cuvioasă Safta Brâncoveanu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că a desfășurat o activitate filantropică deosebită, subliniind că, după moartea soțului ei, Marele Ban Grigore Brâncoveanu, ”a organizat așezămintele brâncovenești de lângă Biserica Domnița Bălașa din București, și anume o școală, un azil pentru văduve și, mai ales, Spitalul Brâncovenesc, care a fost foarte renumit, cu doctori buni”.
”În 1840, Safta Brâncoveanu a devenit monahie la Mănăstirea Văratec, unde a viețuit 17 ani, până în 1857. A fost o femeie foarte evlavioasă, când nu putea să meargă la biserică din cauza bătrâneții, citea toată pravila în chilia sa. A fost, în mod deosebit, o femeie foarte darnică”, a arătat Patriarhul Daniel.
Totodată, Preafericitul Părinte a adăugat că ”e foarte important ca noi să cunoaștem că prin aceste maici sfinte, cum a fost și Mavra de pe Ceahlău, deja cunoscută prin proclamarea locale, și alte maici sfinte și alți monahi sfinți, suntem un popor isihast, cu vocație isihastă”.
La slujbă, care a avut loc în Paraclisul istoric ”Sf. M. Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale, au participat arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator și directorul Atelierelor Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române, stavrofora Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec, însoțită de maici din obștea așezământului monahal, precum și alți clerici.
Proclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec va avea loc în data de 16 august. Cele trei sfinte cuvioase au fost canonizate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025, alături de alte sfinte femei românce. Proclamarea generală a canonizării sfintelor femei a avut loc în luna februarie la Catedrala Patriarhală din București.
