Europarlamentarul Gheorghe Piperea a afirmat, vineri, că educația copiilor este lăsată, tot mai mult, pe seama algoritmilor și a inteligenței artificiale, iar acest lucru implică un risc ”ridicat”.
El a subliniat că nu exprimă o opinie personală, ci punctul de vedere al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) din Parlamentul European.
”Noi considerăm că problema protecției minorului online este extrem de acută. E mai mult decât prezentă în viața noastră. Este reală. Este preocupantă. E vorba despre niște riscuri extrem de grave cu privire la ceea ce se va întâmpla cu copiii noștri peste cinci-zece ani sau ce se întâmplă cu ei acum. Ce este greșit este să lăsăm aceste lucruri pe seama algoritmilor și pe seama unor sisteme birocratice care au cu totul și cu totul alte preocupări decât cele pe care le avem noi”, a precizat Piperea, în cadrul dezbaterii ”Libertatea de exprimare și siguranța online. DSA și protecția minorilor, dincolo de teorie”, desfășurată la Biblioteca Metropolitană.
Potrivit acestuia, la nivelul comisiilor de specialitate ale Parlamentului European se discută frecvent despre inițiative care pun în discuție libertatea de expresie online, dar și despre protecția minorilor în spațiul digital.
Totodată, Gheorghe Piperea, care este raportor principal pentru aspecte instituționale și constituționale privind inteligența artificială, a remarcat ”o intensitate redusă” a dezbaterilor pe acest subiect în România.
”La nivel european, în state cum este Franța – care e cea mai avansată în domeniu – dezbaterea este la nivelul cel mai ridicat, cel mai intens. Franța este una dintre primele țări membre UE care a adoptat o reglementare privitoare la majoratul digital și care, probabil, se va transforma într-un model atât pentru UE, cât și pentru România”, a explicat el.
Europarlamentarul a atras atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă platformele concepute pe baza unui ”design adictiv”, care afectează copiii. Minorii nu au suficientă experiență de viață pentru a evalua riscurile implicate, a evidențiat el.
”În ultima vreme au fost niște spețe, în SUA în special, din care rezultă că copiii de șase-șapte ani sunt determinați în spațiul online să consume mai degrabă produse super-procesate decât mâncare naturală. Sunt determinați să stea în spațiul digital, prin ‘infinite scrolling’ – dau scroll în permanență”, a completat Piperea.
Europarlamentarul a atenția și asupra altui aspect, pe care l-a remarcat în calitate de profesor: studenții nu mai au răbdare să lectureze sute de pagini și de multe ori preferă să citească o pagină sau două, iar ulterior își completează informațiile din mediul online.
”Problema este că acești copii, din cauza acestui design adictiv, nu mai au răbdare. Ceea ce li se întâmplă din punct de vedere mental și, mai ales, emoțional este grav. Dar, mult mai grav este că există un fenomen de cyber bullying. Există, de asemenea, un fenomen de grooming – ademenirea pentru practici sexuale abuzive sau de tip pedofil. Deși este vorba despre un fenomen marginal, cu o populație mai mult decât marginală – foarte redusă ca număr și care poate fi foarte atent targetată, țintită, cu toate acestea se vorbește despre protecția minorilor online, în principal față de aceste situații, dar ridicând suspiciunea de grooming și cyber bullying la nivelul întregii societăți”, a transmis el.
Psihologul clinician Rodica Firoiu a subliniat importanța recuperării copiilor care au avut de suferit în urma interacțiunilor din mediul digital. Reglementările protejează spațiul digital, dar clinica protejează copiii care au fost răniți, a punctat ea.
”La nivel național, procedura anti-bullying din învățământul preuniversitar ne oferă deja o definiție de lucru riguroasă a cyber bullying-ului și avem incomparabil mai mult decât aveam acum trei ani. Și, totuși, (…) o piesă încă lipsește. Această piesă se numește bucla clinică, traseul prin care un copil rănit digital ajunge să fie vindecat. DSA (Actul legislativ privind serviciile digitale al UE) blochează, raportează, elimină. Autoritățile de protecție și aplicare a legii intervin. Bucla clinică recuperează. Sunt funcții complementare”, a explicat Firoiu, în cadrul dezbaterii.
Expertul ONU Gheorghe Necula a evidențiat, la rândul său, că părinții trebuie să discute cu copiii despre pericolele pe care le implică internetul, fără să interzică accesul la tehnologie.
