Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, consideră că este ‘un miracol’ faptul că România a recuperat 350 de milioane de euro din sumele inițial suspendate aferente cererii de plată nr. 3 din PNRR.
‘Este un miracol că România a recuperat 350 de milioane de euro, din care cele 166 pe pensiile speciale. E meritul exclusiv al Guvernului Bolojan – faptul că am luptat în al 12-lea, al 13-lea ceas pentru reforma pensiilor speciale. Vocile care au spus în spațiul public că legea n-ar fi fost bună, că n-ar fi acceptat-o Comisia… citiți ce zice Comisia. Este foarte simplu’, a spus ministrul, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, la finalul ședinței executivului.
El a reamintit că reformele prevăzute în cererea de plată nr. 3 trebuiau îndeplinite inițial în primul trimestru al anului 2023. Cele patru jaloane suspendate vizau: pensiile speciale, operaționalizarea AMEPIP și numirile în consiliile de administrație din domeniul energiei și transporturilor.
‘Suntem acum la trei ani de zile distanță de când guvernele anterioare trebuiau să termine acel lucru. (…) În luna mai 2025 a fost primită o cerere de suspendare din partea Comisiei, ceea ce înseamnă că Comisia a spus că nu vede că există vreun progres pe partea discuțiilor cu Guvernul’, a precizat Pîslaru.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a adăugat că un ‘mare succes’ în ce privește cererea de plată nr. 3 l-a reprezentat faptul că guvernul a luat măsurile necesare în ce privește pensiile speciale.
‘România primește 166 de milioane de euro din cele 231. Și acesta este un lucru foarte important pentru că scrie negru pe alb de către Comisia Europeană faptul că banii se dau pentru că guvernul a făcut până pe 28 noiembrie tot ce a putut pentru ca să adopte un text care îndeplinea cerințele Comisiei. Banii care s-au pierdut din cei 231 de milioane, deci diferența, sunt strict legat de faptul că am avut aceste probleme procedurale care au dus la întârzierea peste termen’, a explicat el.
În ce privește numirile în consiliile de administrație din domeniul energiei și transporturilor, Dragoș Pîslaru a oferit o serie de exemple, subliniind că guvernele anterioare ‘au politizat’ procedurile.
‘Au pus în selecție persoane care nu aveau competențele necesare. Au viciat procedura amestecând criteriile. Nu au pus durata maximă ca să nu poți să atașezi indicatorii de performanță și nu au atașat indicatorii de performanță ai acestor companii. Prin urmare, discuția în spațiul public că Guvernul Bolojan a făcut, n-a făcut este complet irelevantă în acest moment. Ceea ce este relevant este că CE constată că angajamentele de reformă cu privire la companiile de stat, pentru transparență, criterii de performanță, numiri pe bază de concurs, nu au fost respectate de guvernele anterioare’, a subliniat ministrul.
În ce privește AMEPIP, Pîslaru a precizat că Guvernul Bolojan a dus la capăt procedura de numire a vicepreședintelui și președintelui, motiv pentru care România a primit o parte din banii pentru cererea de plată nr. 3.
‘Operaționalizarea AMEPIP însemna că AMEPIP devine câinele de pază, gardianul inexistenței numirilor politice, existenței indicatorilor de performanță, duratei de contract și așa mai departe. Or AMEPIP-ul a girat, practic, în toată această perioadă, cât timp a existat și a avut conducere politică – lucru pentru care este atrasă atenția în mai 2025, când am primit suspendarea – AMEPIP-ul a girat toate aceste numiri la companiile de stat’, a menționat el.
