Strasbourg – Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Politica de coeziune trebuie să rămână relevantă în viitorul buget multianual al Uniunii Europene și aceasta este o miză importantă pentru România, a declarat joi, pentru AGERPRES, europarlamentarul român Dan Barna (grupul Renew Europe), care a accentuat că este fundamental să se înțeleagă că Prietenii Coeziunii sunt în continuare foarte solidari în privința acestei politici.
O altă prioritate a României este, potrivit eurodeputatului român, politica agricolă comună, domeniu în care disparitățile existente afectează o parte din fermierii români.
”Deci acestea sunt cele două priorități ale României, care se regăsesc, într-o bună măsură, și în poziția grupului Renew. Și în contextul ăsta, o veste bună este faptul că în această dimineață tocmai am terminat negocierile pe Global Europe, pilonul al treilea din bugetul european. După mai multe runde de negocieri în ultimele săptămâni în comisiile reunite AFET (afaceri externe) și DEVE (dezvoltare), am reușit să încheiem negocierile, să avem un acord foarte clar și foarte robust, care va merge în comisii și apoi la votul în plenul Parlamentului”, a continuat Barna.
Printr-un amendament depus de eurodeputatul român s-a reușit obținerea unor alocări financiare distincte pentru statele în proces de aderare, cum este Republica Moldova, o prioritate pentru Dan Barna, care este și vicepreședinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.
”Vorbim despre condiționalități privind statul de drept. Dacă statele din vecinătate, statele aflate în proces de aderare, încep să o ia înapoi, cum din păcate se întâmplă cu Georgia, să poți să nu continui finanțarea unor guverne care devin antieuropene sau alunecă spre Rusia. Apoi este vorba despre condiționalitatea privind migrația. Vom vedea cum vor evolua discuțiile pe buget în perioada următoare. Sunt destul de optimist și sper ca în cadrul Consiliului să se ajungă la un acord, așa cum s-a ajuns de fiecare dată, pentru a putea face față provocărilor legate de apărare, de criza energetică și de alte presiuni și crize”, a detaliat eurodeputatul român.
Acesta a accentuat importanța identificării și alocării de resurse proprii în bugetul multianual al UE.
”Este foarte clar, având în vedere faptul că statele net contributoare se confruntă la rândul lor cu o presiune din partea componentei naționaliste, suveraniste între ghilimele din aceste state, că disponibilitatea guvernelor lor de a contribui cu sume mai mari la bugetul european este spre zero. E clar că Europa trebuie să-și genereze resurse suplimentare. Această logică a resurselor proprii este, din punctul meu de vedere, calea pe care trebuie mers, pentru că altfel vom intra într-un blocaj”, a explicat Dan Barna.
Parlamentul European și-a reafirmat miercuri poziția adoptată în aprilie 2026 potrivit căreia dorește un buget al Uniunii Europene solid, realist și orientat spre viitor, care să introducă noi fluxuri de venituri. Eurodeputații au insistat pe un buget care să aducă beneficii cetățenilor, să reducă inegalitățile și să garanteze resurse adecvate pentru politicile-cheie, inclusiv pentru agricultură, regiuni, coeziune și finanțare socială.
În poziția sa, Parlamentul European a solicitat o creștere de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei Europene din iulie 2025, pentru a sprijini priorități-cheie precum apărarea, securitatea, competitivitatea, politica de coeziune și agricultura. PE a propus, de asemenea, noi surse de venituri pentru bugetul comun, pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor statelor membre ale UE, inclusiv o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online, o extindere a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră și o taxă pe câștigurile de capital din criptoactive.
În prezent, statele membre își negociază poziția comună. Proiectul poziției de negociere al președinției cipriote a Consiliului UE a propus o reducere de 2% în comparație cu propunerea Comisiei Europene. Cadrul de negociere al președinției irlandeze a Consiliului UE va fi prezentat pe 10 octombrie. Președinția irlandeză a trebuit să opereze aceste modificări întrucât la nivel european există două perspective diferite cu privire la viitorul buget multianual al UE.
Pentru ca bugetul pe termen lung al UE să fie adoptat, sunt necesare o decizie unanimă a Consiliului și aprobarea Parlamentului European, cu majoritatea absolută a eurodeputaților.
