Indicele ROBOR s-a situat în ultimii 30 de ani în jurul ratei-cheie, fluctuând în interiorul coridorului dintre facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția acestuia trebuie analizată în corelație cu contextul macroeconomic și lichiditatea din piață, a declarat joi seara Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR.
‘Indicele ROBOR, am studiat puțin subiectul, s-a situat în ultimii 30 de ani în jurul ratei-cheie, fluctuând în interiorul coridorului, deci între facilitatea de depozit și cea de credit la un nivel apropiat de nivelul de echilibru. Când ne uităm la ROBOR, trebuie să-l corelăm cu evoluția din economie, cu evoluția din piața financiară și să ne uităm la întregul context macroeconomic și la lichiditatea din piață și să ne gândim totuși că vorbim de o piață. Spre exemplu, ROBOR la 3 luni, în perioada 2021-2022, când a început să apară inflația, a avut o tendință de creștere sincronizată. Nu doar în România, și în Cehia, și în Ungaria, și în Polonia. Dacă ne uităm și la ce a făcut FED-ul (Federal Reserve System, n.r.) și la ce a făcut ECB (European Central Bank, n.r), cam peste tot dobânzile de piață au crescut. Nu cred că au manipulat bancherii centrali dobânzile. Au crescut dobânda, pentru că ăsta este instrumentul băncilor centrale cel mai potent. E cumva absurd acum să venim să ne întrebăm de ce a crescut ROBOR-ul’, a menționat Cristian Popa, la conferință ‘Intermedierea financiară: realități, provocări și perspective’, organizată joi de Asociația CFA România.
Potrivit acestuia, ROBOR-ul a crescut în mare parte pentru că Banca Națională a crescut dobânda cheie în lupta cu inflația.
‘Avem un mandat de stabilitate a prețurilor. Toate băncile centrale din lume au crescut dobânda, răspunzând la presiuni inflaționiste. Și acum să venim să spunem: uite ce s-a întâmplat în România, a crescut ROBOR-ul, hai să căutăm vinovați, cred că nu este în regulă. Și ne afectează. Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuție, până la urmă, independența băncii centrale. Aceasta este o superputere a băncii centrale, să stabilească dobânzile, pentru că doar așa putem să contribuim la stabilitatea prețurilor’, a adăugat oficialul BNR.
El a subliniat că ROBOR-ul este un indice, calculat zilnic, ‘în mod transparent’, prin raportare a 10 contributori.
‘Mă gândeam cum să explic publicului. Cea mai simplă explicație cred că este în felul următor: e fix ca pe bursă. Pe bursă sunt cumpărători, sunt vânzători, e o cotație de bid, e o cotație de ask. La fel, să venim să discutăm dacă e bună sau nu transparența, cred că e un regres fantastic. Tot timpul, și nu doar eu, dar și CFA, și studiile, și-am apreciat studiul pe care CFA l-a publicat recent, tot timpul am susținut transparența. Și fac această paralelă, la fel, în limbaj super simplu, cu piața de cartofi, piața de dimineață. Dacă vinzi cartofi, normal că te uiți la ce preț sunt cartofii pe alte tarabe. Asta nu înseamnă că vorbești cu ceilalți, asta nu înseamnă că stabilești prețurile împreună. Dar e absurd să crezi că poți să vinzi cartofi, fără să știi cât sunt cartofii la alte tarabe. Dacă înlocuim cartofii cu ulei, concluzia e evidentă. Simplul fapt că o instituție verifică ulterior dacă propriile cotații sunt afișate și accesibile, nu demonstrează existența unor practici anticoncurențiale și încă un aspect foarte important: nu poate o altă instituție decât banca centrală să pună sub semnul întrebării modul în care derulăm politica monetară. Avem nevoie de independență. Nu e nimic plăcut în a crește dobânda, dar asta trebuie să facem tocmai în a livra clienților noștri, consumatorilor de monedă, și pentru asta avem nevoie de independență, inclusiv atunci când stabilim regulile’, a mai spus reprezentantul BNR.
Transparența și schimbul de informații reprezintă elemente structurare ale procesului de formare a prețurilor pe piețele financiare, iar mecanismele specifice indicilor de referință nu pot constitui prin ele însele o prezumție a existenței unei coordonări anticoncurențiale, a adăugat el.
‘Acesta e mesajul mai oficial din partea colegilor mei, din partea noastră. Mesajul meu este că doar așa protejăm consumatorii din România, în luna mai și nu numai, trebuie să îi protejăm continuu. Este o pledoarie pentru a face lucrurile bine, pentru a nu inventa, pentru a nu face un regres. Cred că ar fi un regres fantastic și n-am mai avea nici acea intermediere financiară redusă pe care o avem, dacă nu am avea indici de piață. E ca și cum ai spune: avem o bursă, dar n-avem indice BET, n-avem indicator de piață, nu știm ce face bursa. Trebuie și vom continua să ne apărăm independența, care nu ar trebui să fie pusă sub niciun semn de întrebare, sub nicio lupă. Și stabilitatea financiară, dar acolo sperăm să nu ajungem’, a mai spus oficialul BNR.
În aprilie, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu a afirmat că investigația Consiliului Concurenței referitoare la ROBOR nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și, dacă vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate.
