Între anii 2012-2021, în urma activității de control desfășurată la ordonatorii principali de credite ai unităților administrativ-teritoriale din județului Bihor, Curtea de Conturi a României a întocmit zece Rapoarte privind finanțele publice locale, a consemnat principalele constatări și a formulat recomandări. În fiecare an, Curtea de Conturi a formulat aceleași recomandări ordonatorilor principali de credite: „să identifice cauzele care au condus la crearea prejudiciilor și să adopte hotărâri care să înlăture posibilitatea producerii de pagube”[2].
În ciuda recomandărilor repetate, prejudicierea bugetului local al municipiului Oradea a continuat an de an, cele mai frecvente pagube constatate au fost acordarea unor drepturi de natură salarială necuvenite personalului Primăriei Oradea și plata mai multor lucrări neexecutate. În perioada 2012-2021, Curtea de Conturi a constatat la municipiul Oradea abateri de la legalitate și prejudicii în valoare totală de 523.246 mii lei.
-mii lei-
|
Municipiul Oradea |
2012 |
2013 |
2014 |
2014 |
2016 |
2017 |
2018 |
2019 |
2022 |
2021 |
|
Abateri financiar-contabile și prejudicii |
4.631 |
214.100 |
6.784 |
195.674 |
7.176 |
18.226 |
39.807 |
2.693 |
1.646 |
32.509 |
Spre exemplu, în anul 2012, Primăria Oradea acordă nelegal normă de hrană angajaţilor Poliţiei Locale în valoare de 557 mii lei și drepturi de natură salarială necuvenite personalului propriu (15% pentru condiții periculoase, 25% spor pentru misiune permanentă, spor pentru condiții deosebite de muncă)[3]. În ciuda constatărilor Curții de Conturi, primăria acordă și în anul următor drepturi salariale necuvenite personalului în sumă de 437 mii lei și efectuează plata nelegală, fără documente justificative, a unor sume reprezentând cheltuieli de transport aferente deplasărilor în interes de serviciu, în valoare de 195 mii lei[4]. În 2015, Primăria Oradea efectueză plăţi nelegale constând în salarii stabilite în favoarea personalului, în urma unor hotărâri judecătoreşti devenite executorii, în sumă de 152 mii lei. Apoi acordă, din nou fără temei legal, cheltuieli de personal pentru Poliția Locală Oradea în valoare de 51 mii lei și normă de hrană angajaților Poliției Locale Oradea în sumă de 749 mii lei[5]. În anul 2017, Primăria Oradea acordă iar personalului propriu drepturi salariale necuvenite în sumă de 11 mii lei[6].
În 2012, Primăria Oradea acceptă la plată lucrări neexecutate sau supradimensionate, în valoare de 1.305 mii lei[7], iar în 2014, decontează nelegal un număr de zile mai mare decât cel efectiv lucrat pentru activitatea de întreţinere şi salubrizare a spaţiilor verzi, în sumă de 35 mii lei[8]. Anul următor, efectiează plăți nejustificate legal pentru cheltuieli cu prestarea de servicii de pază în valoare de 106 mii lei[9]. În 2016, Primăria Oradea a efectuat plăți nelegale prin înscrierea în situațiile de plată a unor cantități de lucrări mai mari decât cele real executate, în sumă de 55 mii lei[10]. În ciuda constatărilor anterioare ale Curții de Conturi, în anul următor efectuează alte plăți nelegale prin înscrierea în situațiile de plată a unor cantități de lucrări mai mari decât cele real executate în sumă de 140 mii lei și ca urmare a utilizării unor prețuri mai mari la materiale şi utilaje, faţă de cele din studiul de fezabilitate, în sumă de 375 mii lei[11]. În 2020, Primăria Oradea decontează nelegal servicii de salubrizare stradală, prin nejustificarea serviciilor de salubrizare stradală concomitent cu efectuarea serviciilor de deszăpezire, în sumă de 132 mii lei. În același an, efectuează alte plăți nelegale prin înscrierea în situațiile de plată a unor cantități de lucrări mai mari decât cele real executate, în valoare de 229 mii lei[12].
Potrivit legii, Curtea de Conturi poate să decidă blocarea fondurilor bugetare și să sesizeze organele de urmărire penală[13]. Deși este obligată să respecte principiile de independenţă și să ia decizii ţinând seama de interesul public, Curtea de Conturi s-a rezumat la a formula recomandări Primăriei Oradea și acele ignorate an de an.
După cum se știe, consilierii de conturi sunt aleși din rândul oamenilor politici pentru a exercita controlul asupra primarilor, Curtea de Conturi a României devenind astfel captivă grupurilor de interese politice. Plenul Curţii de Conturi se compune din 18 consilieri de conturi, numiți de Parlamentul României, pentru o perioadă de 9 ani, care la data pensionării vor beneficia de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi. De asemenea, foștii auditori publici beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare.
Curtea de Conturi a României se situează pe locul secund în clasamentul statelor membre ale UE, din punctul de vedere al numărul de personal propriu și al bugetului instituției supreme de audit. Numărul angajaților Curții de Conturi este de 1.966, dublu față de mărimea personalului instituțiilor similare de audit din Germania sau Franța. Curtea de Conturi a României beneficiază de un buget ISA de 105 milioane de euro, în timp ce al Suediei este de 39 milioane de euro. Inclusiv în privința numărului de membrii ai organului de conducere, România se află în fruntea clasamentului cu cei 18 consilieri de conturi, în timp ce autoritățile supreme de audit din Italia, Danemarca, Austria și Suedia sunt conduse doar de un președinte sau de un auditor general[14].
Scoaterea Curții de Conturi a României de sub influența partidelor politice.
Modificarea legii în sensul în care, consilierii de conturi să fie selectați și recrutați din rândul specialiștilor cu experiență în management financiar-contabil sau control financiar, neutri din punct de vedere politic, în urma unui concurs sau examen.
Articol scris de Györke Zoltán, inspector guvernamental, fost subprefect al județului Cluj
[1] Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
[2] https://www.curteadeconturi.ro/uploads/2b8b4be8/dc0c4099/2dc9cda8/755dfee2/b11ab398/b704d13c/79d4171b/57a7696d/Raport_finante_publice_locale_2012_Bihor.pdf
[3] https://www.curteadeconturi.ro/uploads/2b8b4be8/dc0c4099/2dc9cda8/755dfee2/b11ab398/b704d13c/79d4171b/57a7696d/Raport_finante_publice_locale_2012_Bihor.pdf
[4] https://www.curteadeconturi.ro/uploads/12614a6a/8b44eb24/3f5215c8/4e01119d/ff062c73/1cd35b6e/197ce39d/429423cd/Raport.pdf
[5] https://www.curteadeconturi.ro/uploads/0fd1e43f/d77f2a87/e978657d/5bfd1018/b8701be4/28cd2f62/30d7a517/34b0bec1/Raport.pdf
[6] https://www.curteadeconturi.ro/uploads/d2a078cf/8e0eba6b/748b58e3/e80752b9/6d8af45f/b6a69ce1/1a2fd713/cf0a1d09/Raport.pdf
[7] https://www.curteadeconturi.ro/uploads/2b8b4be8/dc0c4099/2dc9cda8/755dfee2/b11ab398/b704d13c/79d4171b/57a7696d/Raport_finante_publice_locale_2012_Bihor.pdf
[8] https://www.curteadeconturi.ro/uploads/1cca18ff/a0862f8e/ad6f5421/4228fb5c/b422db75/c6d9e8e1/9b0472ce/ba0e4bd4/Raport.pdf
[9] https://www.curteadeconturi.ro/uploads/0fd1e43f/d77f2a87/e978657d/5bfd1018/b8701be4/28cd2f62/30d7a517/34b0bec1/Raport.pdf
[10] https://www.curteadeconturi.ro/uploads/74e82b89/a2d35256/5c3c974d/61261840/28f39224/6aeb111b/8450b089/7076f74a/Raport.pdf
[11] https://www.curteadeconturi.ro/uploads/d2a078cf/8e0eba6b/748b58e3/e80752b9/6d8af45f/b6a69ce1/1a2fd713/cf0a1d09/Raport.pdf
[12] https://www.curteadeconturi.ro/uploads/f73fb1b5/bf7f4057/d98950e4/5c4097e1/e5611023/7e00a10e/8b3c4377/e7cbd97a/Raport.pdf
[13] Legea 94/1992.
[14] https://op.europa.eu/webpub/eca/book-state-audit/ro/
