El a subliniat că „Grecia este un pionier în tranziția energetică. Emisiile noastre au scăzut cu 45% față de 2005, în timp ce participarea lignitului, care a acoperit în mod clar mai mult de 50% din producția noastră de energie electrică, a fost acum redusă la doar 6%. Izolăm
casele și creăm un lanț valoric în captarea carbonului pentru industria noastră. Grecia este absolut dedicată tranziției energetice.”
Cu toate acestea, după cum a spus el, „pentru a merge mai departe, trebuie să punem această tranziție pe un teren mai ferm. Provocarea pe care o văd este următoarea: cum realizăm o tranziție pe care cetățenii noștri o pot accepta și pe care afacerile noastre și-o pot permite? Cum putem evita reacțiile la nivel politic împotriva acestui proiect ambițios?
Aceasta este o problemă pe care am văzut-o în Europa. Europa este lider în energie regenerabilă, dar avem încă prețuri la energie mai mari decât oricine altcineva. Suntem singura regiune care impune o taxă grea pe emisii. Suntem aproape singuri în apărarea regulilor comerțului liber”.
În acest moment, el a subliniat că „ponderea Europei în emisiile globale este în scădere și în 2023 a reprezentat doar 6%. Nu putem fi conduși să abandonăm industria. Emisiile zero trebuie să facă parte dintr-o strategie europeană mai largă, nu invers.”
El a adăugat că este clar că „avem nevoie de un acord verde inteligent” și a citat „patru ajustări urgente pentru a ajunge acolo.
În primul rând, Europa și lumea trebuie să fie mai sincere cu privire la compromisurile implicate în tranziția energetică. Da, tranziția energetică va reduce costurile pe termen lung, dar această tranziție nu va fi nedureroasă.
Trebuie să ne gândim la o cale care se întâmplă într-un ritm foarte rapid și care duce la o scădere a competitivității noastre și la o altă cale care se dezvoltă ceva mai lent, permițând industriei să se adapteze și să prospere. Este responsabilitatea noastră să evaluăm cu atenție aceste compromisuri și să nu sperăm că vor dispărea magic.
În al doilea rând, Europa are nevoie de o repornire în ceea ce privește cadrul de reglementare. Cheltuim prea mult pentru a atinge obiective care, în realitate, sunt supuse unui control limitat și se bucură de o legitimitate limitată. Ne-am învățat lecția când am încercat să aducem tranziția fermierilor noștri. Nu putem microgestiona această tranziție.
Fiecare țară trebuie să-și aleagă propriul drum ambițios. Trebuie să facem o mișcare agresivă pentru a aborda mai întâi emisiile „mai ușoare” și a permite noilor tehnologii să se maturizeze. Trebuie cu orice preț să rămânem neutri în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei și să lăsăm inovația să-și facă treaba.
În al treilea rând, Europa trebuie să se angajeze din nou față de piața internă a energiei. În retorică, toată lumea susține piața internă, dar în practică, Europa este adesea îmbinarea a 27 de strategii distincte.
Uneori avem o mentalitate de sumă zero în Europa, în loc să ne gândim la interesul european și global într-o lume în schimbare rapidă. Cel mai simplu mod de a consolida piața internă a energiei, de a realiza tranziția energetică și de a reduce prețurile la energie este să investim în rețelele noastre.
Raportul Draghi a fost foarte clar în acest sens: rețelele sunt un bun public european. Nu există piață internă fără o extindere masivă a capacității de transport a energiei electrice în Europa.
Și, în sfârșit, trebuie să facem mai mult pentru a ne adapta la schimbările climatice. În toată Europa, dar și în întreaga lume, cetățenii noștri sunt loviți de dezastre fără precedent legate de climă.
Avem nevoie de mai multe resurse pentru a ne pregăti, pentru a răspunde la timp pentru a salva vieți și proprietăți și pentru a ajuta oamenii și comunitățile să se reconstruiască după un dezastru. Nu ne putem concentra atât de mult pe 2050 și să uităm de 2024.”
În încheierea discursului său de la Plenaria COP29, premierul a subliniat: „Sunt mai angajat ca niciodată față de Pactul Verde al UE. Europa trebuie și va rămâne un lider mondial în tranziție. Dar trebuie să fim inteligenți și pragmatici, concentrați pe date și știință, cu o flexibilitate sporită și cu un simț reînnoit a ceea ce poate realiza Europa, unită.
Nu putem slăbi în hotărârea noastră de a aborda schimbările climatice, dar trebuie să facem mai mult pentru a ne asigura că putem și trebuie să continuăm această călătorie fără probleme și fără a lăsa pe nimeni în urmă.”
