„Japonia îşi decide singură bugetul de apărare”, a spus premierul japonez într-o apariţie în Parlament în care a adăugat, de asemenea, că aceste cheltuieli „nu ar trebui să fie decise în funcţie de ceea ce ne spun alte ţări să facem”.
Purtătorul de cuvânt al Executivului japonez, Yoshimasa Hayashi, a subliniat în acelaşi sens că cel mai important lucru în privinţa politicii de apărare a ţării este conţinutul privind capacităţile militare, mai degrabă decât cheltuielile în sine.
Declaraţia premierului Ishiba vine ca reacţie după ce unul din funcţionarii de rang înalt al Pentagonului, Elbridge Colby, a declarat într-un răspuns scris către Senatul SUA că Japonia „ar trebui să îşi mărească cheltuielile pentru apărare la cel puţin 3% din PIB”, precum şi să accelereze consolidarea capacităţilor sale militare.
Colby a mai declarat că „nu are prea mult sens ca Japonia, o ţară care se află sub ameninţare directă din partea Chinei sau Coreei de Nord, să cheltuiască doar 2% (din PIB-ul său)”, în conformitate cu apelurile pe care preşedintele Trump le-a adresat ţărilor NATO sau Taiwanului de a-şi creşte în mod semnificativ cheltuielile în domeniul apărării.
Guvernul japonez şi-a menţinut cheltuielile militare la aproximativ 1% din PIB pentru o perioadă lungă de timp, deşi în 2022 a decis să întreprindă cea mai mare schimbare în domeniul apărării de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta a implicat extinderea capacităţilor sale militare şi creşterea cheltuielilor de apărare în decurs de cinci ani cu scopul de a atinge 2% din PIB până în 2027, într-un context internaţional complex, marcat de invazia rusă în Ucraina, ascensiunea militară a Chinei şi dezvoltarea arsenalului său de arme de către Coreea de Nord.
Japonia şi-a limitat capacităţile militare la apărarea împotriva agresiunii externe, în cadrul Constituţiei sale pacifiste care a fost adoptată în 1946 sub ocupaţia SUA, după înfrângerea suferită în cel de-al Doilea Război Mondial.
