Dominat de literatura occidentală încă de la înfiinţarea sa, prestigiosul Premiu Nobel pentru Literatură, decernat joi, ar putea reveni unui scriitor care nu scrie nici în franceză, nici în engleză, potrivit experţilor, scrie AFP.
Autoarea chineză Can Xue este un favorit frecvent al criticilor literari. Avangardistă şi comparată cu Kafka pentru atmosfera deopotrivă ireală şi întunecată care pătrunde în romanele şi povestirile sale, stilul său experimental oscilează între utopie şi distopie şi transformă banalul în suprareal.
În acest an, „alegerea câştigătorului va lua prin surprindere elita culturală”, prezice Bjorn Wiman, şeful departamentului cultural al cotidianului Dagens Nyheter.
Regiune lingvistică non-europeană
Ca în 2021, când comitetul a optat pentru romancierul britanic Abdulrazak Gurnah, născut în Zanzibar, Tanzania, care explorează chinurile exilului şi ale anticolonialismului.
Comitetului îi place să surprindă în mod regulat, spune Wiman, care îşi imaginează că un romancier mexican sau argentinian sau un scriitor de pe continentul african ar putea câştiga în mod logic.
„Cred că va fi o femeie dintr-o regiune lingvistică non-europeană”, pariază el.
Cu toate acestea, jurnalistul îşi doreşte premiul pentru Salman Rushdie, mai mult ca oricând un simbol puternic al libertăţii de exprimare după ce a fost înjunghiat în 2022, un atac pe care l-a povestit în „The Knife”, publicat în aprilie.
„Dar Academia va fi criticată pentru că a ales din nou un om aflat în a doua jumătate a vieţii sale”, spune Bjorn Wiman.
Anul trecut, premiul a fost acordat dramaturgului norvegian Jon Fosse.
Încă de la înfiinţarea sa, Premiul Nobel pentru Literatură a fost foarte „eurocentrist” şi dominat de bărbaţi: dintr-un total de 120 de laureaţi, doar 17 au fost femei. Iar pentru 16 laureaţi francofoni, un singur autor de limbă arabă a fost onorat – egipteanul Naguib Mahfouz, în 1988.
Limba originală
Pentru a lua exemplul Chinei, „literatura sa este foarte vastă”, dar acest lucru nu se reflectă în istoria premiilor Nobel, constată Carin Franzén, profesor de literatură la Universitatea din Stockholm.
Ultima dată când un scriitor chinez a primit premiul a fost în 2012, atunci când a fost răsplătit Mo Yan.
O explicaţie pentru această subreprezentare ar putea fi lipsa de cunoştinţe a membrilor Academiei în materie de literatură străină, spune Victor Malm, şeful secţiei culturale a cotidianului Expressen, care crede că scriitoarea americano-antiguinee Jamaica Kincaid va câştiga anul acesta.
„Mi-e greu să cred că numele unui scriitor hindi va apărea brusc. Nimeni din Academie nu vorbeşte hindi. Cum ar putea vorbi credibil despre acest subiect?”, spune el, insistând asupra faptului că, pentru astfel de limbi, depinde de existenţa unor versiuni traduse.
Cu toate acestea, Academia a consultat întotdeauna experţi literari şi, din 2021, această abordare a devenit sistematică pentru limbile care nu sunt stăpânite de membri.
„Desigur, nu este acelaşi lucru cu capacitatea de a citi în limba originală”, spune Lina Kalmteg, jurnalist literar la Radioul public suedez (SR).
Este foarte rar ca scriitorii înscrişi „să nu fie deloc traduşi în suedeză”.
Aşadar, de ce există o astfel de lipsă de traduceri pentru un premiu care este considerat a fi un reper global pentru literatură?
Pentru că, din punct de vedere istoric, cultura occidentală a fost considerată superioară, notează Rasmus Landstrom, critic literar pentru cotidianul Aftonbladet.
„Acest lucru a fost spus foarte clar la vremea respectivă, dar nu cred că mai este cazul astăzi”.
Niciun scriitor rus?
La publicarea deliberărilor juriului – păstrate secrete timp de 50 de ani, „ne-am dat seama că acesta este un subiect care a fost dezbătut pe scară largă” de-a lungul timpului, susţine el.
Deoarece scandalul #MeToo din 2018 i-a afectat reputaţia, cenaclul doreşte să extindă acest premiu din punct de vedere geografic şi lingvistic.
„Ar fi deci interesant să se deschidă o perspectivă non-europeană”, iar Nobelul are capacitatea ŕ de a democratiza mai mulţi autori confidenţiali, susţine Franzén, a cărei favorită este poeta canadiană Anne Carson.
Redactorul de cultură al Goteborgs-Posten, Johan Hilton, mizează pe un scriitor din Europa Centrală sau de Est.
„Franţa, Statele Unite şi Marea Britanie au câştigat multe premii în ultimii ani”, spune el. Dar nu se pune problema recompensării unui rus, chiar şi a unuia critic la adresa regimului, în opinia sa.
„Este imposibil din punct de vedere politic. Dacă un autor rus câştigă anul acesta, (premiul) îşi va pierde toată relevanţa” şi credibilitatea.
Victor Malm nu este de acord, susţinând că un critic al regimului nu poate fi folosit ca instrument de propagandă de către Kremlin.
Ca în fiecare an, circulă numele altor „obişnuiţi” la Nobel, precum Laszlo Krasznahorkai din Ungaria, Mircea Cărtărescu din România, Ngugi wa Thiong’o din Kenya, Gerald Murnane din Australia şi Haruki Murakami din Japonia.
Suspansul se va risipi joi, atunci când Academia Suedeză va dezvălui identitatea norocosului câştigător, care va primi un cec în valoare de 11 milioane SEK (peste 970.000 de euro).
