Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a atras atenţia asupra faptului că reorganizarea administrativ-teritorială este o foarte veche promisiune a clasei politice române şi face parte din reformarea ţării. A mai precizat şi faptul că principiul de bază al reorganizării nu ar consta în desfiinţarea aşezărilor, ci în contopirea acestora.
Pe marginea acestei chestiuni şi-a exprimat opinia şi Ilie Bolojan, preşedintele PNL, aflat de asemenea la guvernare. Politicianul a declarat, conform Agerpres, că prin descentralizare deciziile vor trebui aduse mai aproape de cetăţeni. A adăugat în acelaşi timp că „este cert ca indiferent de ce proiect ar fi vorba, acesta va trebui dezbătut în cadrul coaliţiei”.
Reorganizarea administrativ-teritorială constituie în România de mai mulţi ani un subiect disputat. După cum a menţionat şi portalul transilvan Maszol, USR din opoziţie a prezentat cel mai recent un proiect de lege pe acest subiect, dar în cele din urmă acesta a fost retras în decembrie anul trecut la solicitarea UDMR. În proiectul prezentat de USR judeţele ar fi fost comasate în funcţie de actualele regiuni de dezvoltare, astfel încât în loc de 41 judeţe ar mai fi rămas doar şapte.
Potrivit proiectului menţionat, nicio aşezare în care trăieşte o populaţie de sub 20.000 membri, nu putea să fie considerat drept oraş.
Anterior, preşedintele formaţiunii ultranaţionaliste din opoziţie AUR, George Simion, a caracterizat UDMR drept un „terorist etnic”, pentru că se opune iniţiativelor vizând „eficientizarea” administraţiei locale şi „tinde să înfiinţeze în centrul ţării o regiune autonomă”.
La sfârşitul anului 2024, Hunor Kelemen a declarat referitor la proiectata reorganizare administrativă a României că acest lucru reprezintă cel mai mare pericol pentru maghiarimea din Transilvania, deoarece va dura decenii şi ar aduce cu sine o deservire totală.
A evidenţiat că în urma contopirii judeţelor locuite de populaţie maghiară cu judeţele cu populaţie română s-ar modifica şi proporţiile etnice.
„Or acest aspect, pe lângă faptul că o importantă parte a comunităţii maghiare din Transilvania şi-ar pierde ponderea politică, ar putea avea drept rezultat şi desfiinţarea instituţiilor culturale şi de învăţământ”, a afirmat preşedintele UDMR.
Actuala coaliţie tripartită dispune în legislativ de o majoritate mică, având în parlament o majoritate de 12 persoane, astfel încât fără voturile UDMR este condamnat la eşec, notează publicația maghiară.
