„Orice problemă de natură managerială consistă în trei lucruri: resursa umană, resursa materială şi resursa educaţională. Dar resursa cea mai importantă e resursa umană pe care o ai sau nu o ai. Avem în acest moment oameni, dar oamenii din IT, ştiţi foarte bine, nu vin la salariile pe care le putem oferi noi. Asta este o realitate foarte serioasă. Oamenii câştigă de 10 ori mai mult în domeniul IT decât putem oferi noi la Casa de Asigurări. S-au creat cinci astfel de posturi, doar două s-au putut ocupa, pentru că oamenii cu adevărat pregătiţi nu au venit înspre noi, iar cei care au venit au înţeles de abia după aceea care sunt particularităţile şi unul a plecat după o săptămână, când a văzut volumul de muncă. Volumul de muncă înseamnă că începi în zori şi termini noaptea, dacă termini, şi s-ar putea să n-ai nici noapte”, a explicat preşedinta CNAS la Comisia de IT şi Tehnologia Informaţiei din Camera Deputaţilor, unde a fost invitată de preşedintele comisiei, Radu Miruţă.
Resursa materială, a completat Herdea, a fost condiţionată întotdeauna de alocările bugetare.
„Se fac eforturi de a face planul anterior cu ce ai nevoie în acel an şi bugetăm lucrurile acestea. (…) Am trecut şi prin perioada pandemică, încă din 2020 – 2021 s-a atras atenţia asupra faptului că acest sistem nu va funcţiona. Mentenatorii noştri ne atrag atenţia, de asemenea, că sistemul nu va funcţiona dacă nu intervenim. Dacă facem alocări bugetare nu înseamnă că şi avem acei bani. A venit Ordonanţa 107, de exemplu, în toamnă, şi ne-a oprit. Mai există ceva. Dacă nu vom avea modificări legislative în viitorii ani spre a simplifica, a debirocratiza modalitatea de achiziţie, să ştiţi că şi ceilalţi preşedinţi care vor veni după mine vor avea aceeaşi problemă. Şase luni durează în SEAP să ridic o solicitare şi după şase luni vine ordonanţa şi spune că nu mai poţi să faci achiziţii. Am avut tot sprijinul pe care l-am putut avea. Am adus anul trecut 4 miliarde în plus la sistemul medical. Deci, nu se poate spune că n-am fost susţinuţi, dar am mers spre partea medicală”, a afirmat preşedinta CNAS.
Valeria Herdea a amintit că platforma informatică a asigurărilor de sănătate – PIAS 1 – a fost iniţiată din 2002, este foarte veche, iar acum funcţionează cu intermitenţe, iar în acest an disfuncţionalităţile au devenit mult mai evidente.
„Am şi anunţat în conformitate cu prevederile legale această indisponibilitate şi rând pe rând în data de 7 şi în data de 12 am ridicat două dintre măsurile care vor permite furnizorilor să poată să transmită şi să înregistreze, de fapt, serviciile medicale. Suntem în scenariul în care chiar am avut parte de sprijin şi, inclusiv, domnul premier, am vorbit cu dânsul, ne sprijină, dar avem această situaţie şi este corect şi civilizat să o prezentăm în faţa dumneavoastră. Suntem, practic, în scenariul în care se acordă asistenţă medicală fiecărui cetăţean care o solicită, în acest sens s-a luat legătura cu Casele judeţene de asigurări de sănătate, cu furnizorii, cu reprezentanţii furnizorilor, respectiv societăţi profesionale. Suntem într-o perioadă de mentenanţă în care se fac testări, intervenţii pe această platformă, inclusiv s-au anunţat perioade de indisponibilitate totală. Ce se întâmplă cu pacientul? (…) Până la urmă, măsurile sunt importante. Deci, în primul rând, am securizat pentru fiecare dintre cei care sunt pe platformă păstrarea confidenţialităţii datelor pe care le prelucrăm. Au fost convocate echipe interdisciplinare, lucrăm în acest moment cu echipe lărgite”, a detaliat preşedinta CNAS.
Ea a punctat că s-au demarat lucrările de mentenanţă. „S-a lucrat zi şi noapte în ultima perioadă şi suntem în situaţia astăzi în care se trece la testare”, a adăugat Valeria Herdea.
Preşedinta CNAS a precizat că platforma asigură în acest moment 42.000 de furnizori de servicii medicale.
„Echipa internă a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate supervizează permanent aceste lucrări. Toţi specialiştii sunt în permanentă legătură cu mentenatorii. Fiecare mentenator, la rândul său, este verificat. Dar, revin, sistemul este foarte, foarte vechi. Eu pot să scot vinovat pe oricine, dar, atât timp cât sistemul meu este foarte vechi, va cădea din nou. Se vindecă şi din nou apare disfuncţionalitatea. Din păcate, cu asta ne luptăm. Cel puţin de la momentul în care mi-am preluat mandatul, din 16 ianuarie anul trecut. Suntem în această luptă permanentă. Cred că soluţia este să ajung în PIAS 2 cu acest sistem, aşa greu cum merg, dar să ajung să implementez PIAS 2, ceea ce şi fac oamenii mei. În momentul acesta, principala mea activitate este să mă calez de un an şi ceva pe supravieţuirea cu acest sistem şi nu neapărat pe pedepsire, atât timp cât în Casa de asigurări am o echipă care chiar lucrează şi sunt în situaţia în care căutăm oameni şi, din păcate, nu este ofertant să lucrezi în Casa de asigurări. Au fost, să ştiţi, am organizat concursuri repetate pentru ocupare de posturi, au venit doi care s-au calificat şi au trecut de primele probe şi care, din păcate, nu au înţeles foarte bine particularităţile sistemului, pentru că sunt nişte particularităţi, este o funcţionare permanentă. Deci, credeţi-ne că încercăm să facem tot ce se poate şi am căutat cele mai bune soluţii pentru mentenanţă”, a completat Herdea.
Dacă prima platformă a fost proiectată în 1999 pentru a funcţiona cu aproximativ 10.000 – 15.000 de furnizori, acum există un număr de 42.000 de furnizori de servicii medicale, a indicat Valeria Herdea.
„Deci, volumul pe care îl avem la acest moment este foarte mare. Ce este important este că pe această platformă au lucrat echipe diferite, fiecare aducând la rândul său tehnologia etapei şi perioadei respective. Sigur că asta nu ne ajută foarte mult. (…) Sunt conştientă de faptul că avem nevoie să supravieţuim până la anul, (…) pentru a oferi servicii medicale, pentru că avem nevoie de cealaltă platformă care se pregăteşte şi care este pregătită pentru 70.000 de furnizori. Deci, lucrurile vor evolua cu totul altfel, iar tehnica este de ultima generaţie”, a transmis preşedintele CNAS.
