Președintele Academiei, Marius Andruh, a îndemnat, luni, la sesiunea comemorativă dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea fraților Ion și Alexandru Lapedatu, la cinstirea înaintașilor, privindu-i ca părtași la construcția unor etape din dezvoltarea României moderne.
‘Este bine, este frumos, așa se cuvine, să ne cinstim înaintașii la plecare, să-i privim altfel decât ca pe niște umbre ale trecutului, ci, mai degrabă, ca pe părtași la construcția unor etape din dezvoltarea României moderne. Or, frații Lapedatu aparțin acestei categorii de constructori ai României moderne’, a spus Andruh, în Aula Academiei Române.
El a evidențiat că frații Ion și Alexandru Lapedatu ‘au avut parcursuri diferite din punct de vedere profesional, dar s-au întâlnit în slujirea idealurilor României moderne’.
‘Pentru mine important a mai fost și faptul că Alexandru Lapedatu a făcut parte din pleiada de mari profesori care au fost invitați să servească nou-creata Universitate a Daciei Superioare de la Cluj, după Marea Unire. El a fost și primul director, mai multă vreme, al Institutului de Istorie Națională de la Cluj. Mai e ceva important de spus, dincolo de faptul că Alexandru Lapedatu a fost de șase ori ministru al Artelor și Culturii, dincolo de faptul că a fost senator, el a fost implicat în reorganizarea teatrelor naționale de la Iași și de la Cluj. (…) Lui i se datorează deschiderea proceselor de achiziționare de opere de artă pentru muzeele noastre’, a arătat Marius Andruh.
Președintele Academiei a reiterat că evenimentul reprezintă o datorie de onoare față de ‘cultura și istoria noastră’.
‘Ion Lapedatu, pe de altă parte, a fost economist, a fost guvernator general al Băncii Naționale, a fost profesor de Științe Economice, a fost ministru al Finanțelor. Toți suntem trecători, numai că ambii frați au sfârșit tragic: unul dintre ei a murit în închisoare, celălalt i-a urmat în câțiva ani și amintirea lor s-a reaprins după 1990, când Alexandru Lapedatu a fost reprimit ca membru al Academiei Române; fusese expulzat în 1948. Ne facem o datorie față de ei, ne facem o datorie față de cultură a noastră, față de istoria noastră și cred că aceste evenimente sunt unele dintre cele mai frumoase pe care le putem organiza în amintirea lor și în cadrul Academiei Române. Vă urez succes în tot ce faceți și nu neapărat succes, cât mai ales să vă bucurați de ceea ce veți auzi, de ceea ce veți învăța astăzi și să duceți mai departe mesajul înaintașilor noștri’, a transmis Marius Andruh.
Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a elogiat personalitatea lui Ion I. Lapedatu, ales director al Băncii Naționale a României (din 1928), ulterior viceguvernator și între 1944 și 1945, guvernator.
Isărescu a vorbit despre formarea lui Ion I. Lapedatu ca viitor economist, despre apropierea de Banca Națională a României, de a cărei istorie urma să-și lege numele, despre probitatea în conducerea instituției, în ciuda dificultăților perioadei, până la demisia sa în urma instaurării puterii comuniste în România.
‘El a fost o figură reprezentativă a generației Marii Uniri. Ion I. Lapedatu merită cu prisosință respectul nostru. O expresie constantă și concretă a acestui respect îl reprezintă gestul anual de a depune, cu ocazia zilei instituției noastre, Ziua Băncii Naționale, din 17 aprilie, coroane de flori la mormintele personalităților care au condus Banca Națională a României. Unul dintre aceste locuri, pe care le comemorăm în fiecare an, se află în Cimitirul Groaveri din Brașov, unde, anual, funcționarii noștri aduc omagiul lor fraților Lapedatu’, a afirmat Mugur Isărescu.
În cadrul sesiunii dedicate rememorării contribuției celor două ilustre personalități la dezvoltarea culturii și economiei românești, al cărei amfitrion a fost prof. univ. Ioan Opriș, au mai susținut alocuțiuni prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și directorul general al Bibliotecii Academiei, prof. dr. Cezar Boghici, fost director al Colegiului Național ‘Andrei Șaguna’ din Brașov, și Ioana Wild, președinta Fundației Lapedatu și nepoată a lui Ion I. Lapedatu.
‘Generația fraților (Lapedatu n.r.) a fost Generația Unirii. Ei nu sunt altceva decât o expresie a acelui rând de oameni care au avut crez, au avut putere, s-au asociat, s-au străduit, au plătit și au făcut, în ‘918, Țara Mare. Și dacă ei au reușit, au reușit pentru că părinții lor așa s-au străduit, să-i ridice prin carte, prin învățătură, în rândul oamenilor mari. Și ei au dus pe urmă, alături, generațiile. N-a fost deloc simplu. Dimpotrivă’, a subliniat profesorul Ioan Opriș.
Evenimentul din Aula Academiei Române deschide seria de manifestări dedicate celor două remarcabile personalități organizate în 14 și 15 septembrie de Fundația Lapedatu în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României și cu Fundația Academia Civică.
