Într-un dialog cu jurnalistul Florin Danciu, la podcastul „Contraste” de pe Cluj24.ro, Ioan Aurel Pop a făcut referiri la posibilitatea de a candida, posibilitate invocată destul de des în anii precedenți.
Ioan Aurel Pop, despre momentele când a fost invitat în politică
„Eu am spus de mult că politica mare nu mă interesează fiindcă au trecut anii, pe deoparte și, dacă voiam să fac politică, intram în anii 90, când am fost invitat și când aveam 30 ceva de ani. Am fost invitat de foarte mulți atunci, de la cei care erau la putere gruparea asta lui Ion Iliescu, până la Ion Rațiu și Câmpeanu. Am avut discuții cu Sergiu Cunescu, care era un social-democrat vechi, am avut discuții cu cineva din anturajul unui mare om, pe care eu-l respect și acum, adică îi respect memoria, Corneliu Coposu, și am refuzat să fac politică.
Nu cred că poate fi pentru mine o calitate mai bună decât cea de președinte al Academiei și, repet, și cea de rector. Ele m-au iluminat, m-au condus pe o lume intelectuală cu discuții interesante și din această postură am încercat să fac bine. Acum, cât am reușit, vor aprecia alții pentru că binele e relativ, pe de o parte și, pe de altă parte; totuși depindem de deciziile politicienilor”, a spus Ioan Aurel Pop.
Președintele Academiei: „99% nu mă interesează, dar cine știe…?”
„Am mai spus ca in proporție de 99% ca nu ma interesează o candidatura la Presedintie, dar cine știe ce schimbare poate veni în soarta noastră? Eu am încercat în viață să n-am idei puține și fixe, ci multe și chiar schimbătoare. Un om care nu își schimbă concepțiile, ideile, chiar opiniile și deciziile, cred că e un om pierdut. Noi trebuie să ne schimbăm deciziile după vremuri, dar nu chiar așa, în fiecare zi. Să ne adaptăm vremurililor. În italiană este o vorbă care îmi place foarte mult, aggiornamento, adică acomodare. Dar ar fi foarte puțin probabil să-mi schimb părerea”, a spus Pop.
