Preşedintele CCR Marian Enache a vorbit, într-un interviu, pentru Juridice.ro, despre „insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală vizează faptul că instanţa constituţională a anulat dreptul de vot al românilor şi, prin aceasta, a interzis libertatea de a alege”, califuicându-le drept false. el a cxomentat solicitările ca CCR să explice mai bine de ce a decis anularea alegerilor ca fiind rezultatul unei confuzii ”acaparante şi obsesionale, întreţinute la nivelul societăţii, cu privire la justiţia constituţională şi justiţia realizată de instanţele judecătoreşti. ” Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, Curtea Constituţională a realizat o măsură de justiţie constituţională preventivă. Nu a sancţionat un competitor sau mai mulţi competitori, cum nu i-a sancţionat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancţionat, în limitele obligaţiei sale constituţionale, procedura electorală ca atare, derulată în condiţii de incorectitudine”, a explicat el, adăugând că ”procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale şi ordinea candidaţilor au fost afectate în mod substanţial”.
”Din păcate, observ o confuzie acaparantă şi obsesională, întreţinută la nivelul societăţii, cu privire la justiţia constituţională şi justiţia realizată de instanţele judecătoreşti. Justiţia constituţională şi justiţia instanţelor judecătoreşti sunt foarte diferite. Ele au roluri, competenţe, proceduri şi finalităţi diferite. De altfel, observ în spaţiul public că se cere Curţii Constituţionale să devină o instanţă de judecată şi instanţelor de judecată să devină Curte Constituţională. Această manipulare a rolurilor constituţionale ale instituţiilor jurisdicţionale trebuie contracarată de societatea democratică şi explicată pentru a nu conduce la decredibilizarea şi destabilizarea ambelor forme de justiţie (şi cea constituţională, şi cea realizată de instanţele judecătoreşti). Competenţa constituţională a Curţii de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României determină o justiţie constituţională cu o puternică dimensiune preventivă şi de protecţie a suveranităţii”, a declarat Marian Enache, referindu-se la opiniile conform cărora documentele declasificate nu reprezintă dovezi suficiente şi la solicitările ca CCR să explice mai bine de ce a luat această hotărâre de anulare a alegerilor.
El a expplicat că CCR nu a anulat dreptul de vot al cetăţenilor, ci l-a protejat de orice ingerinţe, realizând ”o măsură de justiţie constituţională preventivă”.
”Hotărârea pronunţată de Curte nu sancţionează şi nu anulează dreptul de vot al cetăţenilor, aşa cum artificial şi tendenţios se induce prin anumite mesaje în mediul public electoral, ci îl protejează de orice ingerinţă în scopul exprimării lui în deplină libertate şi al realizării finalităţii sale constituţionale. Insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală în acest moment la nivelul societăţii vizează faptul că instanţa constituţională a anulat dreptul de vot al românilor şi, prin aceasta, a interzis sau a sancţionat libertatea de a alege a acestora. Nimic mai fals. Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, Curtea Constituţională a realizat o măsură de justiţie constituţională preventivă. Nu a sancţionat un competitor sau mai mulţi competitori, cum nu i-a sancţionat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancţionat, în limitele obligaţiei sale constituţionale, procedura electorală ca atare, derulată în condiţii de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituţiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea naţională şi care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs”, a afitrmat preşedintele CCR.
El a subliniat că faptul că nu au fost descoperiţi cei care au cauzat acest prejudiciu şi care, de regulă, acţionează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui şi, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat.
”Or, Curtea a constatat exact acest lucru, şi anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor”, a adăugat Marian Enache.
Enache a precizat că, într-un stat de drept, pornim în judecata noastră de la premisa de legalitate şi veridicitate a actelor şi a documentelor întocmite de instituţiile statului, iar documentele declasificate ”au format convingerea unanim împărtăşită în rândul judecătorilor constituţionali că procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale şi ordinea candidaţilor au fost afectate în mod substanţial.”
”Votul fiecăruia dintre judecători a respectat condiţia independenţei lor, iar anularea procesului electoral a fost pronunţată în unanimitate. Soluţia raţională şi constituţională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României pentru a sancţiona procesul electoral viciat, pe de o parte, şi, pe de altă parte, pentru a le oferi şansa tuturor cetăţenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condiţiile constituţionale şi legale. Trebuie să le oferim cetăţenilor libertatea de a alege în cadrul unui proces electoral corect. Prin urmare, Curtea manifestă toleranţă zero faţă orice ingerinţe sau interferenţe care conduc la distorsionarea rezultatelor electorale. Numai astfel le poate fi garantată cetăţenilor libertatea de a alege liber şi corect”, a conchis preşediintele Curţii Constituţionale.
