Președintele Consiliului Județean (CJ) Arad, Iustin Cionca, afirmă că, în urma discuțiilor din ultima perioadă cu primarii de comune, a ajuns la concluzia că o comasare voluntară a UAT-urilor nu va avea succes, iar edilii care au deschidere așteaptă să vadă ce facilități vor primi de la Guvern înainte de a-și exprima o poziție.
Iustin Cionca a declarat marți, pentru AGERPRES, că 18 comune din cele 68 existente în județ au mai puțin de 1.500 de locuitori, iar din cele zece orașe (inclusiv municipiul Arad), doar patru au peste 10.000 de locuitori.
Președintele CJ Arad spune că, deși comisia județeană care are rolul de a sprijini asocierea voluntară a comunelor a fost înființată la finalul lunii octombrie, încă nu s-a întrunit.
Cionca a avut însă discuții cu o mare parte dintre primari pe acest subiect și spune că a ajuns la concluzia că ‘o comasare voluntară nu va avea succes’.
‘Există și primari cu deschidere față de asocierea voluntară, dar chiar și aceștia așteaptă să vadă ce facilități la impozite vor exista, sau ce bani pentru investiții vor primi de la Guvern, înainte să spună clar ce vor susține. Însă dincolo de discuțiile cu primarii, am constatat că în general cetățenii nu își doresc ca localitatea lor să devină sat aparținător de altă comună. Cred că aceasta va fi cea mai mare piedică, orgoliul local, iar dacă se va pune problema organizării de referendumuri, acestea nu vor trece’, a declarat Iustin Cionca.
El consideră că populația trebuia pregătită cu ani în urmă pentru o reformă administrativă, iar digitalizarea administrației locale ar fi trebuit să obișnuiască oamenii cu ideea că pot accesa serviciile publice de la distanță.
‘Dacă am fi făcut la timp investițiile în informatizarea primăriilor, oamenii ar ști deja cum să interacționeze online cu administrația locală, iar lucrurile ar fi stat altfel, nu ar fi existat teama că instituțiile vor fi la o distanță mai mare’, a spus Cionca.
Președintele CJ Arad a afirmat că o reorganizare administrativă ar trebui să plece de la ‘salvarea orașelor existente, care au deja infrastructură, instituții și servicii ce pot deservi comune învecinate’. Acestea ar trebui să absoarbă localitățile din jur.
‘Numărul de locuitori nu ar trebui să fie criteriul de bază pentru comasarea localităților, ci proximitatea față de un centru dezvoltat sau potențialul unui UAT de a susține dezvoltarea. Pentru că sunt comune mici care au putere financiară mai mare decât altele cu mai mulți locuitori’, a spus Cionca.
Comuna Moneasa, de exemplu, unde se află singura stațiune de interes național din județ, are aproximativ 750 de locuitori, dar venituri mai mari față de comuna vecină Dezna, cu aproximativ 1.000 de locuitori.
Conform lui Cionca, reforma administrativă ar trebui să mai țină cont de particularitățile fiecărui UAT, pentru că sunt comune care au chiar și zece sate arondate.
‘Dacă ai deja o comună cu multe sate, împrăștiate pe o suprafață mare, nu mai poți să îi dai altele, pentru că gestionarea problemelor ar fi foarte dificilă’, a spus Cionca.
Acesta consideră că un lucru pozitiv al unei reforme ar fi acela că vor fi mai puțini consilieri locali, astfel că se vor reduce și cheltuielile administrației.
‘Este evident că un număr mai mic de consilieri nu ar fi în avantajul partidelor politice, dar dacă vor fi mai puțini se vor alege și oameni mai buni, va exista o resursă umană de calitate’, a concluzionat președintele CJ Arad.
Din punct de vedere politic, la nivelul județului, PNL ar pierde cei mai mulți aleși locali, pentru că are 55 de primari din cei 78 existenți. În cazul în care reforma administrativă ar viza comunele sub 1500 de locuitori, din cele 18 aflate în această situație, 14 sunt conduse de primari PNL și patru de primari PSD.
