Preşedintele sirian Ahmad al-Sharaa a completat formarea primului Parlament de tranziţie din era post-Assad, în care anumit miercuri o treime din membri, în urma desemnării altor două treimi de către Comitete Electorale, consolidându-şi astfel puterea, relatează AFP.
Noul Parlament sirian care are 210 membri – va avea un mandat de doi ani şi jumătate şi urmează să redacteze o nouă Constituţie în această ţară care iese dintr-un îndelungat Război Civil.
După ce a preluat puterea, la sfârşitul lui 2024, la şefia unei coaliţii islamiste care l-a răsturnat de la putere pe Bashar al-Assad, noul preşedinte a dizolvat Adunarea Poporului, o simplă cameră de înregistrare a puterii timp de zeci de ani.
El a proclamat, în martie, o Declaraţie Constituţională care a stabilit o perioadă de tranziţie de cinci ani, în urma cărora urmează să aibă loc alegeri.
Parlamentul se întruneşte în prima şedinţă la 6 iulie, a anunţat preşedintele Înaltei Comisii Electorale Mohammad Taha al-Ahmad într-o conferinţă de presă, la sediul Adunării, la Damasc.
Între cei 70 de deputaţi numiţi miercuri se află 15 femei, inclusiv Rouzaina Lazkani, o actriţă a micului ecran, şi Aisha al-Debs, prima femeie care a fost numită într-un post public după venirea la putere a coaliţiei islamiste.
FOŞTI DEŢINUŢI
Pe listă se află Anas al-Abde – fostul şef al opoziţiei în exil – şi 13 foşti deţinuţi ai închsorilor lui Bashar al-Assad, inclusiv Hassan Soufan, un fost islamist care a ispăşit 12 ani în trist celebrele temniţe de la Saydnaya.
Formarea Parlamentului ”marchează trecerea treptată a Siriei de la etapa gstionării crizei la cea a reabilitării instituţiilor”, declară AFP un cercetător politic, Maher Tamran.
”Acesta nu este sfârşitul procesului de tranziţie, ci începutul adevăratului test al acestei tranziţii”, a subliniat el.
Organizaţii ale societăţii civile au criticat procesul de desemnare a membrilor Parlamentului şi au denunţat o concentrare excesivă a puterilor în mâinile lui al-Sharaa, care deţine puterea executivă, în lipsa unui premier.
Ele au relevat de asemenea o reprezentare insuficientă atât a componentelor etnice şi religioase ale ţării, cât şi a femeilor.
Însă Ahmad al-Sharaa a insistat asupra caracterului ”tranzitoriu” al procesului ”legat de circumstanţele pe care le traversează Siria” şi argumenta, în septermbrie 2025, că prezenţa unui număr mare de sirieni fără documente în regulă în străinătate complică organizarea unui sufragiu direct.
PROCES CONTESTAT
În cadrul unui proces care a început în octomrbie 2025, Comitete Locale, înfiinţate de către o Înaltă Comisie numită de către preşedinte în întreaga Sirie, a desemnat o parte a membrilor Parlamentului.
Comisia Electorală a anunţat în octombrie numele a 119 membri ai noi Adunări Constituante.
Regiunile kurde, situate în principal în nord-est, şi provincia druză Suwayda (sud) nu au participat la acest proces din ”motive de securitate”.
Kurzii şi-au desemnat în mai repezentanţii – la câteva luni după încheierea unui acord privind integrarea kurzilor în instituţille de la Damasc.
Însă partide kurde au denunţat ”un proces de numire” care nu reflectă ”voinţa liberă a kurzilor” şi o reprezentare pe care o consideră ”insuficientă”.
Suwayda – care nu se află sub controlul autorităţilor centrale – nu şi-a desemnat încă membrii, însă preşedintele sirian a desemnat două persoane din această regiune, care a fost teatrul, în iulie, al unor violenţe soldate cu peste 2.000 de morţi, majoritatea druzi, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (SOHR).
Una dintre ele este Laith al-Balaous, apropiat autorităţilor şi contestat de către grupări armate locale care se opun regimului lui al-Sharaa.
”Vom organiza alegeri în această provincie atunci când condiţiile vor fi favorabile”, a dat asigurări Mohammad Taha al-Ahmad.
