Preşedinţii curţilor de apel consideră „absolut inacceptabile” „atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne” şi afirmă că acestea „trebuie respinse categoric”. Ei atrag atenţia asupra „degradării discursului public” şi asupra „acţiunilor repetate de reducere până la negare a principiului independenţei justiţiei”.
„Preşedinţii curţilor de apel atrag atenţia asupra degradării discursului public şi asupra acţiunilor repetate de reducere până la negare a principiului independenţei justiţiei. Atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”, se arată într-un comunicat al curţilor de apel din ţară.
Preşedinţii acestor instanţe subliniază că jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aplicarea articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului „permite explicit analiza judiciară a legalităţii raporturilor dintre partide şi membrii săi”, iar „negarea publică a obligaţiei instanţelor de a se pronunţa în exercitarea dreptului de acces la justiţie de către orice persoană reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale”.
Preşedinţii curţilor de apel reamintesc că 3.580 de judecători ai României au denunţat o campanie de subordonare politică a justiţiei, iar acţiunile repetate de tipul comunicatului partidului condus de Prim ministrul interimar al României, demis de Parlament în temeiul regulilor democratice, contextualizează fidel apogeul unei astfel de campanii care trebuie să înceteze de îndată.
Comunicatul este semnat de preşedinţii Curţilor de apel din Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Târgu Mureş, Timişoara şi de preşedintele Curţii Militare de Apel Bucureşti.
Miercuri, PNL a transmis că hotărârea judecătorească pronunţată de Tribunalul Bucureşti, prin care a suspendat hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar al PNL referitoare la Congres, inclusiv organizarea şi desfăşurarea Congresului PNL prin care Ilie Bolojan a fost reconfirmat preşedinte, cu o nouă conducere, că nu poate afecta hotărârile Congresului, iar conducerea aleasă îşi exercită pe deplin atribuţiile.
„Nu putem să nu observăm că «bătăliile politice» din partid s-au mutat în justiţie. Brusc în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul Bucureşti a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului Bucureşti, au fost desemnaţi în mod direct de preşedintele acestei instanţe şi numai aceştia pot judeca astfel de cauze. Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secţie nou-înfiinţată are nevoie de avizul CSM”, precizau reprezentanţii PNL.
Aceştia menţionau că PNL va ataca, „pe toate căile legale”, Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului Bucureşti.
