Creșterea vertiginoasă a prețurilor la gaze naturale împinge companiile europene de utilități să revină la utilizarea cărbunelui, analiștii estimând că producția de electricitate pe bază de cărbune va crește cu un sfert în următoarele șase luni, compensând astfel o scădere similară a producției în centralele pe gaze, transmite Reuters.
Conflictul dintre Iran și SUA a blocat transporturile de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, propulsând prețurile de referință la gaze în Europa peste pragul de 80 de euro pe megawat-oră în această lună, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.
Această situație a făcut ca operarea centralelor pe cărbune și lignit să devină, în medie, mai profitabilă decât cea a centralelor pe gaze, pentru prima dată după 2024, conform datelor firmei de analiză ICIS, ceea ce înseamnă o inversare a unei dinamici care anterior a contribuit la eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic european.
Potrivit datelor Eurostat, ponderea cărbunelui în producția de electricitate a Europei a scăzut de la peste o treime din totalul producției de electricitate din UE în 1990 până la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, 9,2% în 2025.
Guvernele și companiile de utilități au închis numeroase capacități de producție pe cărbune pe măsură ce energia din surse regenerabile a crescut. Cu toate acestea, perioadele cu prețuri ridicate la gaze pot face ca centralele pe cărbune, care mai funcționează, să devină din nou atractive din punct de vedere economic.
Așa-numitul indicator ‘clean dark spread’, care măsoară profitul brut teoretic al unei centrale pe cărbune, a crescut spectaculos de la declanșarea conflictului din Iran, la sfârșitul lunii februarie, în timp ce indicatorul echivalent pentru gaze, ‘clean spark spread’, a înregistrat o prăbușire.
Deși sursele regenerabile pot înlocui o parte din producția bazată pe combustibili fosili, randamentul acestora depinde de condițiile meteorologice.
Companiile de utilități continuă să se bazeze pe centralele pe cărbune și gaze pentru a echilibra sistemul energetic atunci când producția din surse regenerabile este insuficientă pentru a acoperi cererea sau pe timpul iernii, când producția de energie fotovoltaică scade.
Trecerea la utilizarea cărbunelui este deosebit de pronunțată în Germania, cea mai mare piață de energie și cel mai mare consumator de gaze din Europa. Se estimează că producția de energie pe bază de cărbune se va situa aproape de limită în trimestrul al patrulea, egalând cel mai ridicat nivel de producție trimestrială înregistrat vreodată de capacitățile rămase în funcțiune, potrivit datelor Veyt, un furnizor de informații privind piața certificatelor de poluare.
Totuși, sistemul energetic dispune de o flexibilitate suplimentară limitată în cazul în care prețurile la gaze vor continua să crească, capacitatea Europei de a recurge și mai mult la cărbune fiind restrânsă în urma închiderii multor centrale de-a lungul anilor.
‘Chiar dacă prețul gazelor ar ajunge la 100 euro/MWh, sectorul energetic nu ar mai putea reacționa semnificativ mai mult’, a declarat Florian Boehnke, analist în cadrul ICIS.
De asemenea, revenirea la cărbune s-ar putea dovedi mai persistentă decât o simplă reacție imediată la perturbările aprovizionării cu gaze lichefiate.
Se preconizează că, pentru producția de energie electrică, cărbunele va rămâne mai ieftin decât gazele naturale pe parcursul anului viitor și, posibil, până în martie 2028, susține analistul Veyt, Marta Wroniszewska. Ea a precizat că prețul gazelor cu livrare la termen mai îndepărtat sugerează că traderii se așteaptă la prelungirea constrângerilor pe partea de aprovizionare.


