Prima fabrică de inteligență artificială din România – RO AI Factory, proiect european găzduit de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni funcțională în prima parte a anului 2027, a afirmat luni directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera.
‘Începând de anul acesta, România are un proiect european pe hartă: prima fabrică de inteligență artificială RO AI Factory. El va fi găzduit la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică, ICI București. Suntem hosting entity al acestui proiect. Împreună cu un consorțiu vom dezvolta partea de service, din care face parte Politehnica București, Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Institutul de Inteligență Artificială din Cluj, Institutul de Bioresurse. Acest proiect nu vine din neant. ICI este de cel puțin 4 ani de zile implicat în proiectele europene pe Hypercomputing. Suntem centrul național de competențe pentru Hypercomputing. Am intrat după aceea în proiectul gestionat de cei de la Barcelona Supercomputing Center, o fabrică de inteligență artificială care vine pe structura supercomputerului de la Barcelona. Suntem prinși în aceste proiecte, dar a venit momentul, în al treilea val al dezvoltării rețelei de inteligență artificială europeană: România a pus un steag pe hartă. Suntem aici, suntem prezenți și sperăm că anul viitor, undeva în luna martie, aprilie, mai, depinde cum o să evolueze acest proiect, să fie total funcțional. Vom deschide porțile pentru a fi parte în acest ecosistem’, a afirmat Adrian-Victor Vevera, la deschiderea oficială a evenimentului ‘Bucharest Leaders Summit: United for a Better World’.
Potrivit acestuia, ICI București a început construirea ecosistemului RO AI Factory și a lansat invitații către sectorul privat, public, de cercetare și academic pentru parteneriat.
‘Deja am început să creăm ecosistemul și avem invitații lansate către toată zona privată, zona publică, zona de cercetare, zona academică, să ne fie parteneri în acest drum pe care îl avem în această provocare, pentru că, până la urmă, inteligența artificială, așa cum s-a spus, este o provocare. Este o provocare în relația cu oamenii, nu numai oamenii sunt o provocare, și tehnologia este o provocare. Trebuie să luăm în calcul că inteligența artificială este un instrument, este o tehnologie, trebuie să o folosim ca să ne sporim capacitatea și randamentul, nu să o lăsăm să înlocuiască partea de decizie’, a adăugat directorul general al ICI București.
Pe de altă parte, șeful instituției consideră că tehnologia nouă, inteligența artificială reprezintă ‘parte în orice conflict, în orice război cald sau în orice război rece’.
‘Este parte în ceea ce înseamnă zona de securitate cibernetică, este parte în zona de manipulare a datelor, pentru că deepfake-ul îl vedem. Inteligența artificială poate să genereze foarte multe lucruri care, bineînțeles, pot să fie reale sau nu. În ceea ce privește partea de inteligență artificială, trebuie să luăm în calcul zona de seturi de date pentru că seturile de date devin o armă în orice conflict viitor. Datele vor fi în viitor acea mină de aur. Sunt deja’, a adăugat directorul general al ICI București.
Potrivit acestuia, ca să protejăm în continuare România va trebui să fim mult mai atenți și bine pregătiți în ceea ce privește tehnologia.
‘Nu mai este niciun secret că există aplicații care sunt folosite pentru ceea ce înseamnă partea de securitate. E vorba de Palantir (Palantir Technologies – companie americană specializată în software de analiză a datelor n.r.), care a început dinainte de 2020. Orice conflict al viitorului va însemna și această îmbinare între om și tehnologie. Rămâne de discutat cum va fi folosită etic tehnologia. Ca să protejăm România, trebuie să înțelegem tehnologia. Suntem înconjurați de tehnologie – și până la urmă contează ca finalul să fie ceea ce ne dorim, acea Românie mare, prosperă, frumoasă, în care să ne dorim să trăim și pe care să o pregătim pentru copiii și nepoții noștri, să fie construită de noi cu ajutorul tehnologiei. Nu vom mai putea să facem nimic fără tehnologie, însă este esențial să nu se piardă acea conexiune între oameni, să nu se piardă acea relaționare, să se creeze punțile pentru că, până la urmă, fără acea strângere de mână, nu rămân decât date, nu rămân decât lucruri plate, lucruri lipsite nu de viață, ci lipsite de emoție și de empatie’, a adăugat Adrian-Victor Vevera.
