Una dintre investiţiile cuprinse în proiectul de buget al municipiului Buzău pentru 2026, achiziţionarea unui ”coteţ mobil”, în valoare de 37.000 de euro, a generat dispute aprinse. Iniţiativa, legată de proiectele de permacultură dezvoltate de Primărie, este criticată dur de consilierul local PNL Irinel Cîrstea, dar apărată de primarul Constantin Toma.
Într-o postare pe Facebook, consilierul liberal Irinel Cîrstea ironizează investiţia şi o compară cu preţul unei garsoniere, în contextul în care oraşul se confruntă cu o criză a locuinţelor sociale.
“Unde a mers milionul pentru o seră şi o cameră reabilitată, merge şi un coteţ de 37.000 de euro”, afirmă consilierul, sugerând un istoric de cheltuieli discutabile făcute în anii anteriori de municipalitate.
Acesta continuă în aceeaşi notă sarcastică: “Se pare că, în sfârşit, domnul primar are o idee clară despre economia Buzăului: oul. Nu industria, nu cercetarea, nu infrastructura – oul salvator, bio şi plin de surprize, ca cel de la kinder”.
Cîrstea pune sub semnul întrebării şi conceptul de permacultură invocat de administraţie, întrebând retoric dacă proiectul va ajunge la “ouă neutre climatic” sau găini monitorizate cu senzori şi acuză faptul că priorităţile oraşului sunt deturnate de la nevoile reale ale cetăţenilor.
În replică, primarul Constantin Toma a explicat, într-o postare pe buzaucityreport.ro, că proiectul face parte dintr-un concept mai amplu de permacultură, derulat la Casa Grădinarului.
“Domnul consilier local Irinel Cîrstea nu ştie sau nu vrea să ştie ce înseamnă permacultura şi produse sănătoase obţinute prin aceasta”, a declarat edilul.
Potrivit acestuia, “coteţul mobil” va permite creşterea a aproximativ 250 de găini, care vor contribui la fertilizarea naturală a solului.
“După un număr de zile, găinile vor fi mutate, iar pe locul în care au păşunat rămâne o mulţime de îngrăşământ natural (…) care face un teren agricol fertil”, adaugă Toma.
Primarul susţine că investiţia se va amortiza în timp din producţia de ouă bio, care ar urma să fie folosite pentru hrana copiilor din creşe şi grădiniţe, dar şi pentru beneficiarii Centrului pentru vârstnici “Marghiloman”.
În plus, adaugă primarul, proiectul este legat de “Centrul pentru educaţie permaculturală şi hrană sănătoasă”, inaugurat la Casa Grădinarului, unde elevii ar urma să înveţe despre un stil de viaţă sănătos.
În timp ce administraţia locală vede în acest proiect o investiţie pe termen lung în educaţie şi agricultură sustenabilă, opoziţia îl consideră un exemplu de cheltuială exagerată, în contextul problemelor sociale nerezolvate.
