Într-o declarație pentru G4Media, el a precizat că decizia ÎCCJ de luni care stabilește că nu este suficientă constatarea prezenței în corp a unei substanțe psihoactive, ci trebuie demonstrat că șoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce, poate duce la tergiversarea anchetelor cu 1-2 ani, cât timp este așteptată expertiza, timp în care suspecții pot continua să conducă.
„Sub avalanşa unor astfel de solicitări de expertize e posibil ca o expertiză de acest tip să dureze între 1 şi 2 ani de zile. În acest interval de timp, acel şofer care a fost depistat, i s-au stabilit pe baza unor probe legale în sânge o anumită concentraţie a acestor substanţe psihoactive, va trebui lăsat în continuare să conducă până când o astfel de expertiză va fi făcută şi va atesta că, da, a avut sau nu aptitudinea de a-i afecta abilităţile de şofer şi, implicit, reprezintă infracţiune”, a explicat Florența.
El a precizat că modificarea textului articolului din Codul Penal va opri „dezbateri suplimentare legate dacă concentraţia de substanţă din sânge mai are sau nu şi aptitudinea de a influenţa condusul”.
„Vrem să avem mai multă siguranţă pe străzi, vrem să evităm cazuri absolut dramatice cum a fost cazul 2 Mai, atunci cu certitudine avem nevoie de o astfel de legiferare”, a mai spus procurorul general, Alex Florența.
Decizia ÎCCJ este obligatorie
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, a decis ÎCCJ.
Decizia este obligatorie și nu poate fi atacată cu recurs.
