Aproape un sfert dintre cazurile de infarct care ajung la unul dintre cele mai mari spitale din ţară, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, sunt la persoane cu vârste sub 50 de ani. Ceea ce înainte era excepţie, acum devine regulă, afirmă profesorul Dragoş Vinereanu, şeful clinicii de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară din acest spital. Potrivit acestuia, printre cauzele infarctului se numără fumatul, colesterolul, hipertensiunea arterială şi stresul.
”Numărul de infarcte a explodat la nivel naţional. Iar infarctele la tineri, hai să zicem tineri sub 50 de ani, dacă e să luăm sub 50 de ani, undeva între 20-25% din infarctele pe care noi le vedem în clinică, sunt la oameni sub 50 de ani, ceea ce acum 30 de ani erau excepţii. Acum e regula”, a afirmat medicul Dragoş Vinereanu, joi seară, la .
El a vorbit şi despre cauzele infarctului, arătând că pe primul loc se află fumatul.
”Cred că, în primul rând, e fumatul. Fiindcă vorbim de generaţia care a început să fumeze din şcoală, din liceu, care a fumat ţigări de toate felurile, cantitate mare de nicotină, care strâng arterele şi care bineînţeles că le fac să se îmbolnăvească într-un oarecare viitor de zeci de ani, ceea ce se întâmplă”, a explicat medicul.
Alte cauze sunt legate de valorile mari ale colesterolului şi tensiunii arteriale, dar şi de stres.
”În al doilea rând, ştim că, în România, colesterolul reprezintă o problemă foarte importantă. Vorbim de o valoare medie a colesterolului rău, acel LDL colesterol, cum apare în analize, de 140. E imens. Adică ar trebui să fie, la populaţia sănătoasă, sub 115. La cei cu boală cardiovasculară sub 100, sub 70, în funcţie de ce boală au. Vorbim de valori aproape duble. Şi e clar că regimul nostru de viaţă este un regim care întreţine acest colesterol rău, care intră în artere şi determină ateroscleroze. Apoi, hipertensiunea arterială. Mâncăm multă sare. Ar trebui să avem un consum mediu de sare de 5-6 grame. Avem un consum mediu de sare în România de 20 de grame. Aşa că avem nişte factori de risc majori, peste care apar un factor de risc pe care nu-l putem cuantifica, nu-l putem măsura în sânge, nu-l putem măsura în niciun fel, şi anume stresul, dar de care suntem conştienţi cu toţii”, a completat medicul.
