Profitabilitatea sectorului bancar românesc s-a menținut la un nivel robust pe parcursul anului 2025, profitul net agregat al instituțiilor de credit atingând aproximativ 15,5 miliarde de lei, pe fondul eficientizării activității operaționale și continuării procesului de consolidare bancară, se arată în Raportul anual 2025, publicat de Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM).
Potrivit sursei citate, cota de piață aferentă băncilor care au înregistrat pierderi la final de an s-a majorat de la 0,3% la 1,4%, observându-se o intensificare a pierderilor în rândul sucursalelor băncilor străine.
Veniturile operaționale au avut o dinamică anuală superioară (6,9% în decembrie 2025) celei a cheltuielilor operaționale (4,9%), în condițiile menținerii aproape constante a cheltuielilor cu personalul (+0,2%) și majorării taxei pe cifra de afaceri de la 2% la 4% începând cu 1 iulie 2025 pentru instituțiile de credit cu o cotă de piață de peste 0,2%. Cuantumul total al taxei aferente cifrei de afaceri pentru anul 2025 este estimat la 2,1 miliarde lei.
‘Profitabilitatea sectorului a fost sprijinită în principal de evoluția veniturilor nete din dobânzi (creștere anuală de 3,3%), a veniturilor nete din comisioane (+14,6%) și a rezultatelor din diferențe de curs valutar (+32,6%). Cheltuielile administrative, care includ și taxa pe cifra de afaceri, au înregistrat o creștere mai temperată (+11,6%) comparativ cu anul precedent. Pe de altă parte, cheltuielile cu deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere au crescut semnificativ (+51,9%), evoluție asociată deteriorării calității portofoliilor de active bancare, în special în ceea ce privește expunerile față de societăți nefinanciare’, se precizează în raport.
Din prisma indicatorilor de sănătate financiară, sectorul bancar local este încadrat în categoriile de risc scăzut din perspectiva solvabilității (cu o rată a fondurilor proprii totale de 24,4% în decembrie 2025), a calității activelor (cu o rată a creditelor neperformante de 2,7%, respectiv cu un grad de acoperire cu provizioane de 62,6%, în decembrie 2025), a lichidității, a profitabilității și a eficienței operaționale.
‘Evoluțiile structurale consemnate în cursul anului 2025 au permis băncilor să mențină niveluri adecvate ale indicatorilor de solvabilitate și lichiditate, precum și capacitatea de a genera profit. În pofida unui cadru macroeconomic incert, băncile autohtone au demonstrat o reziliență solidă, finanțarea predominant bazată pe depozite atrase de la sectorul real și ponderea ridicată a depozitelor la vedere contribuind atât la stabilitatea surselor de finanțare, cât și la obținerea unor marje nete de dobândă superioare celor asociate unei finanțări de tip wholesale. Cu toate acestea, se mențin o serie de vulnerabilități recurente ale sectorului bancar, între care: amplificarea gradului de interconectare cu statul, determinată de deținerile semnificative de creanțe guvernamentale – în special titluri de stat – și existența unui potențial încă insuficient valorificat în ceea ce privește creditarea sectorului real, reflectat inclusiv prin nivelul subunitar al indicatorului credite/depozite, situat la 67,3% în decembrie 2025. Sub aspectul intermedierii financiare, sectorul bancar românesc se situează semnificativ sub media europeană, doar Grecia, Malta, Cipru și Lituania consemnând valori mai scăzute’, se subliniază în raport.
Conform CNSM, activele agregate ale sectorului bancar românesc și-au continuat tendința de consolidare pe parcursul anului 2025, atingând aproximativ 996,2 miliarde lei în luna decembrie. Principalele componente sunt reprezentate de creditele acordate sectorului real (44,9% din active), titlurile de stat (22,3%) și activele externe (9,3%).
În privința structurii creditării, 45,9% dintre credite sunt destinate persoanelor fizice și 48,3% societăților nefinanciare. Creditarea populației a înregistrat un ritm accelerat, soldul acestei categorii majorându-se în luna decembrie 2025 cu 8,3% față de sfârșitul anului 2024. În cadrul creditelor acordate populației predomină creditele ipotecare (57,1%) și creditele de consum
(41,5%). Segmentul creditelor destinate companiilor nefinanciare a consemnat o dinamică mai moderată, respectiv o creștere de 3,5%.
În ceea ce privește structura depozitelor, depozitele la termen ale populației și companiilor reprezentau, în decembrie 2025, 48,6% din totalul depozitelor atrase de la aceste segmente. În cazul băncilor de talie mare, depozitele la vedere continuă să dețină o pondere majoritară (53,6%).
Ratele dobânzilor aferente depozitelor la termen în lei, aflate în sold și constituite de populație și de societăți nefinanciare, au înregistrat o volatilitate scăzută în primele luni ale anului 2025, menținându-se în jurul nivelului de 5%. În decembrie 2025, depozitele aflate în sold ale gospodăriilor populației erau remunerate cu o rată medie a dobânzii de 5,28%, în timp ce depozitele companiilor nefinanciare beneficiau de o dobândă medie de 5,57%.
Raportul mai menționează că o componentă majoră a activelor bilanțiere este reprezentată de titlurile de stat, care dețineau o pondere de 22,3% din totalul activelor la finalul anului 2025. Comparativ cu anul 2024, soldul acestor instrumente în portofoliile băncilor a consemnat un avans de 13%, atingând valoarea de 222,4 miliarde lei.
CNSM semnalează că, pe termen mediu, persistă incertitudini cu privire la evoluția indicatorilor de calitate a activelor, fiind de așteptat ca acestea să fie influențate în perioada următoare de măsurile adoptate de stat pentru adresarea deficitului structural. În cazul gospodăriilor populației, există factori care ar putea compensa aceste efecte negative, respectiv avuția netă a populației, care a continuat să se consolideze în ultimii ani, precum și măsurile macroprudențiale aplicate debitorilor de către Banca Națională a României.
‘Perioada următoare impune menținerea unei abordări prudente din partea băncilor, inclusiv cu privire la politicile de distribuire de dividende, având în vedere persistența tensiunilor macroeconomice și geopolitice’, se subliniază în raport.
