Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) anunţă că se raliază poziţiei Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pus în transparenţă de Ministerul Muncii. Procurorii susţin că proiectul noii legi a salarizării duce la demotivarea personalului de a rămâne în sistem şi la diminuarea ”atractivităţii” profesiei de procuror.
”Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale şi prin afectarea garanţiilor financiare asociate acestui statut, componente esenţiale ale independenţei sistemului judiciar. Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuţie, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanţii”, se arată într-un comunicat dat publicităţii, marţi, de Parchetul General.
Procurorii anunţă că se raliază poziţiei exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, ”urmând să fie analizate şi identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor”.
Aceştia argumentează că, în cazul magistraţilor, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie ”rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condiţiile concrete în care se desfăşoară activitatea instanţelor şi a parchetelor, în special condiţiile de muncă şi încărcătura disproporţionată, precum şi regimul de incompatibilităţi şi interdicţii aplicabil acestora”.
”Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuţii şi să fie consultaţi în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcţionării sistemului judiciar şi asupra capacităţii acestuia de a asigura un act de justiţie eficient, predictibil şi de calitate, în beneficiul cetăţeanului”, precizează documentul citat.
În comunicat, Parchetul General susţine că proiectul viitoarei legi a salarizării bugetarilor conţine ”dispoziţii care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităţilor şi rolul constituţional al acestora în cadrul autorităţii judecătoreşti”.
”Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că «începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situaţia în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferenţă salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeaşi funcţie şi în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii», soluţia tehnică identificată este criticabilă. În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei «diferenţe salariale tranzitorii» ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valenţele unui «favor», fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării”, argumentează Parchetul General.
Instituţia susţine, de asemenea, că proiectul de lege creează premisele ca promovarea la un parchet de nivel superior să ducă la diminuarea drepturilor salariale, ceea ce poate duce la blocarea activităţii instanţelor şi parchetelor superioare.
Potrivit comunicatului, măsurile preconizate au ”ca potenţial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcţie de a rămâne în sistem, precum şi diminuarea «atractivităţii» profesiei pentru absolvenţii de studii juridice”.
”Deosebit de îngrijorătoare este situaţia procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege şi care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate faţă de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte”, se mai arată în documentul citat.
Poziţii similare au fos exprimate, public, şi de către CSM, dar şi de către instanţe de judecată.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, luni, că judecătorii, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă, iar prin noua lege a salarizării se va menţine salariul de bază, dar cel în plată are o scădere semnificativă de 16%, de la 22.907 la 19.268. “Nu vom putea să diminuăm valoarea în plată pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grile deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă”, a explicat ministrul.
“Acest proiect de reformă nu este un proiect de creştere a salariilor bugetarilor, este un proiect de aducere a echităţii în sistem şi ajustare”, a spus ministrul interimar al Muncii, într-o conferinţă de presă.
