Președintele Nicușor Dan a trimis vineri Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege privind metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora.
”Legea supusă reexaminării urmărește un obiectiv legitim și esențial: protejarea vieții și integrității persoanelor și reducerea pagubelor produse de urși. Tocmai importanța acestui obiectiv impune însă un mecanism care să fie, simultan, eficient pentru comunități, aplicabil în teren, verificabil de autorități și compatibil cu obligația de protecție strictă a speciei. În forma transmisă la promulgare, unele dintre soluții nu oferă garanțiile operaționale necesare pentru atingerea acestui echilibru, motiv pentru este necesară reexaminarea legii. (…) Repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu indică, prin ea însăși, care animale trebuie vizate pentru reducerea reală a conflictelor. Pentru ca măsura letală să contribuie efectiv la siguranța comunităților, recoltarea preventivă ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat ori care frecventează repetat zonele locuite, iar selecția să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile”, se arată în cerea de reexaminare înaintată Parlamentului de Nicușor Dan.
Potrivit sursei citate, o cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului. Șeful statului solicită, de asemenea, reanalizarea nivelurilor de prevenție stabilite pentru anii 2026 și 2027.
”Punctul 1 al articolului unic din legea supusă reexaminării stabilește pentru anul 2026 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, iar punctul 7 al articolului unic din legea supusă reexaminării (…) prevede aplicarea corespunzătoare a acelorași dispoziții și în anul 2027. Rezultă că aceleași niveluri și aceeași repartiție pe fonduri cinegetice urmează să fie utilizate în doi ani succesivi, fără o evaluare obligatorie intermediară. O cotă adecvată pentru un anumit an nu poate fi prezumată automat ca fiind adecvată și pentru anul următor. Situația populației se modifică prin recoltările legale, mortalitatea naturală și accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuție și deplasări între fonduri”, se menționează în solicitare.
Președintele subliniază că legea supusă reexaminării aprobă un plafon național și o repartiție pe 528 de fonduri cinegetice, dar nu instituie un mecanism unic prin care autoritatea să cunoască, în timp real, numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă.
”Ar fi necesară condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și accesibil, potrivit competențelor, autorităților de control și gestionarilor. Pentru fiecare exemplar, registrul ar trebui să genereze un identificator unic și să cuprindă cel puțin fondul cinegetic, data, ora și coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, documentarea foto-video și prelevarea unei probe biologice. Înregistrarea ar trebui realizată într-un termen foarte scurt și înainte de transportarea exemplarului din locul recoltării. Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului și să notifice autoritatea. Legea ar trebui să stabilească expres obligațiile de raportare, termenele, răspunderea pentru omisiuni sau raportări inexacte, consecințele depășirii cotei și publicarea periodică a unor date agregate”, menționează documentul.
Un alt articol pe care Nicușor Dan îl dorește reformulat este cel referitor la interdicția de vânătoare privind femelele însoțite de pui.
”Protecția femelelor cu pui este necesară, însă formularea aleasă condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise care, în mod obișnuit, nu poate fi determinată cu certitudine prin simpla observare a animalului în teren. Între un pui cu vârsta de un an și nouă luni și unul cu vârsta de doi ani și câteva luni nu există o diferență morfologică certă, imediat observabilă de la distanță. Dimensiunea și conformația variază în funcție de sex, nutriție, anotimp și condițiile de habitat. Metodele care pot crește precizia estimării vârstei presupun identificarea anterioară a individului, măsurători, analiză dentară ori investigații de laborator, incompatibile cu momentul în care vânătorul trebuie să decidă dacă execută focul. Respectarea unei interdicții legale nu poate depinde de o estimare imposibil de verificat în timp real”, se arată în cererea de reexaminare.
