Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) propune introducerea unui prag minim de lemn în construcţiile publice — cel puţin 25% din valoarea fiecărei clădiri publice noi — ca instrument concret de decarbonare şi de stimulare a industriei autohtone de prelucrare a lemnului.
Asociaţia atrage atenţia asupra potenţialului insuficient valorificat al construcţiilor pe structură de lemn. Prelucrarea înalt tehnologizată a resursei forestiere interne reprezintă o direcţie strategică, atât pentru reducerea amprentei de carbon a sectorului construcţiilor, cât şi pentru crearea de valoare adăugată în comunităţile rurale, se arată într-un comunicat al asociaţiei.
„Felul în care alegem să construim este o oglindă a felului în care ne privim viitorul. Lemnul nu este o întoarcere nostalgică la trecut, ci o sincronizare inteligentă cu tendinţele secolului XXI. România are tradiţia, materia primă şi inginerii necesari pentru a fi un actor relevant în această transformare, nu un spectator…(…) Propunem un reper simplu şi verificabil: cel puţin un sfert din valoarea fiecărei construcţii publice noi să fie lemn. Nu este o cotă arbitrară, ci o pârghie care ar transforma statul în cel mai consecvent promotor al unei economii cu carbon redus”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă, preşedintele ASFOR.
Spre deosebire de beton şi cărămidă, ale căror pocese de producţie generează emisii ridicate de gaze cu efect de seră, lemnul stochează carbon pe întreaga durată de viaţă a clădirii — aproximativ o tonă de CO₂ pentru fiecare metru cub de lemn de răşinoase. Pe lângă acest beneficiu se adaugă efectul de substituţie, respectiv emisiile evitate prin înlocuirea materialelor convenţionale.
Cu aproximativ 40.000 de şantiere rezidenţiale noi pe an, România dispune de o pârghie semnificativă: valorificarea internă a lemnului, prin procesare cu valoare adăugată ridicată, în locul exportului de materie primă brută.
Introducerea acestui prag minim ar oferi un instrument concret, verificabil şi uşor de monitorizat pentru transpunerea angajamentelor climatice în practica achiziţiilor publice.
„Un astfel de prag ar transforma statul într-un promotor consecvent al construcţiei cu carbon redus, ar stimula procesarea internă a resursei forestiere cu valoare adăugată ridicată şi ar genera cerere predictibilă pentru industria autohtonă de profil, cu beneficii directe în comunităţile rurale”, se arată în comunicat.
Normele Eurocode 5 şi ingineria modernă au transformat lemnul structural într-un material de precizie. Elasticitatea seismică, comportamentul predictibil la foc al elementelor masive sau prefabricate şi viteza de execuţie prin prefabricare industrială sunt argumente tehnice solide.
„La nivelul utilizatorului final, capacitatea superioară de izolare termică susţine atingerea standardului nZEB şi o reducere a costurilor energetice de operare situată, în general, între 30% şi 50%”, precizează reprezentanţii ASFOR.
Asociaţia susţine adoptarea unor politici publice care să stimuleze achiziţiile verzi şi să favorizeze materialele regenerabile în construcţiile publice, în acord cu obiectivele climatice asumate de România la nivel european.
