Redactia
Deputata Diana Tușa a explicat, într-o postare pe Facebook, modificările aduse prin inițiativa legislativă de redefinire a actualei reglementări a „pornografiei infantile” (PL-x nr. 489/2026), confirmate prin raportul Consiliului Europei publicat recent. Raportul evaluează măsurile luate ca răspuns la recomandările anterioare privind combaterea infracțiunilor sexuale împotriva copiilor facilitate prin tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC).
„Este exact ceea ce am susținut de la început: modificarea art. 374 din Codul penal nu reprezintă doar o schimbare de terminologie, ci o modernizare necesară a incriminării, prin raportare la standardele europene, la realitatea mediului digital și la necesitatea protejării efective a minorilor”, a scris Diana Tușa. Potrivit acesteia, proiectul consolidează protecția penală împotriva faptelor grave de abuz și exploatare sexuală, dar introduce și garanții clare pentru situațiile neexploatatoare dintre minori, evitând o reacție penală disproporționată.
Pe scurt, recomandările Consiliului Europei privesc renunțarea la terminologia de „pornografie infantilă”, utilizarea noțiunii de child sexual abuse material (CSAM), introducerea unei definiții legale adecvate și reglementarea expresă a situațiilor în care minorii nu trebuie trași la răspundere penală pentru conduite neexploatatoare. Mai jos, deputata detaliază cum răspunde proiectul de lege fiecărei recomandări.
1. Înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”
Comitetul de la Lanzarote a invitat România să nu mai utilizeze termenul „child pornography”, ci termenul „child sexual abuse material” (CSAM), pentru materialele care prezintă acte de abuz sexual asupra copiilor. Comitetul a arătat că folosirea termenului „child pornography” poate diminua gravitatea infracțiunilor la care se referă.
Propunerea legislativă răspunde acestei recomandări prin înlocuirea denumirii marginale actuale, „pornografie infantilă”, cu „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Noua formulare exprimă mai corect natura faptei: minorul nu este participant la un material pornografic, ci victima unei conduite de abuz sau exploatare sexuală.
2. Introducerea unei definiții legale a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor
Comitetul de la Lanzarote a invitat România nu doar să utilizeze terminologia de CSAM, ci și să introducă o definiție a acestei categorii de materiale.
Propunerea legislativă introduce o astfel de definiție, asigurând claritatea și previzibilitatea normei penale. Definiția permite delimitarea conduitei incriminate de alte forme de conținut sexual sau obscen și adaptează textul la realitățile mediului digital, inclusiv la materiale manipulate, generate ori simulate credibil prin mijloace informatice.
3. Situațiile în care minorii nu trebuie trași la răspundere penală
Comitetul de la Lanzarote a solicitat României să se asigure că un copil nu este urmărit penal atunci când deține propriile imagini sau videoclipuri sexuale auto-generate, când deține asemenea materiale ale unui alt copil cu consimțământul informat al acestuia ori când primește pasiv astfel de materiale, fără să le fi solicitat activ.
Propunerea legislativă introduce cauze speciale de nepedepsire, aplicabile în situații strict delimitate. Soluția nu reduce protecția penală a minorilor, ci evită sancționarea disproporționată a unor conduite neexploatatoare, private sau pasive.
4. Transmiterea voluntară și consensuală între minori apropiați ca vârstă
Comitetul a solicitat ca un copil să nu fie urmărit penal pentru transmiterea propriilor imagini sexuale către un alt copil, atunci când transmiterea este voluntară, consensuală și destinată exclusiv uzului privat.
Propunerea reglementează cauze de nepedepsire pentru situațiile dintre minori apropiați ca vârstă, cu acordul minorului destinatar și fără intenția distribuirii materialului către alte persoane. O diferență maximă de vârstă de 3 ani oferă un criteriu obiectiv pentru delimitarea situațiilor neexploatatoare de cele care pot indica un raport de abuz.
5. Urmărirea penală a minorilor, doar ca soluție de ultim resort
Comitetul a solicitat ca distribuirea de către copii a imaginilor sexuale auto-generate ale altor copii să fie urmărită penal numai ca ultimă soluție, atunci când materialele intră în sfera abuzului sexual asupra minorilor.
Propunerea legislativă nu exclude răspunderea penală în cazurile grave, dar permite evitarea unei reacții penale excesive în situațiile cu gravitate redusă. Faptele care implică distribuire neconsensuală, constrângere, șantaj, umilire sau exploatare rămân sancționabile, însă conduita dintre minori trebuie analizată proporțional, în funcție de context.
„Condamnăm infractorii, nu minorii”
„NU dezincriminăm pornografia infantilă, dimpotrivă — legea devine mai dură pentru formele grave de abuz sexual asupra copiilor”, subliniază Diana Tușa. „Protejăm adolescenții, dar avem toleranță zero pentru exploatare. Scopul nu este pedepsirea adolescenței, ci combaterea fermă a exploatării, iar legea trebuie să fie clară în privința diferențelor dintre abuz și interacțiunile firești între adolescenți.”
Sursa: pagina de Facebook a deputatei Diana Tușa.
