Aproximativ 50 de iranieni stabiliţi în România au fost prezenţi sâmbătă în faţa Ambasadei Iranului din Bucureşti, într-o nouă acţiune de protest. Ei cer înlăturarea regimului islamic de la Teheran şi libertate pentru conaţionalii lor.
O muzică plăcută, ritmată se aude din boxe, în faţa Ambasadei Iranului din Bucureşti, pietonii sau cei care trec cu maşinile prin zonă încetinesc, se miră, se opresc chiar pentru o clipă, fredonează puţin şi merg mai departe.
Versurile sunt de neînţeles pentru cei care nu ştiu limba persană, doar faptul că e pomenit extrem de des numele de “Iran” şi steagurile fluturate arată că ar putea fi vorba despre melodii patriotice ori folclorice, prelucrate.
Pe feţele celor 50-60 de persoane aflate în faţa clădirii oficiale nu e loc de zâmbete ori relaxare, iar scandări de tipul “Diplomaţi terorişti, ieşiţi afară! ” ori “Închideţi ambasada islamică” arată că adunarea nu este una de celebrare, ci de protest.
“Avem nişte terorişti în casă şi vrem să-i dăm afară! “
“Terorismul islamic, un pericol mondial”, “Talibanul mondial e regimul din Iran”, “Jos regimul islamist”, scandează protestatarii, la fel cum au făcut-o şi la celelalte peste 30 de acţiuni demarate de la începutul anului, odată cu reprimarea sângeroasă a revoltelor populare din Iran.
Tineri sau mai în vârstă, preponderent bărbaţi, cei care manifestă sunt o parte a celor 4.000 de iranieni care trăiesc oficial în România, mulţi rămaşi aici la finalizarea studiilor universitare sau veniţi pentru afaceri.
“Cred că este al zecelea protest în faţa ambasadei, doar anul acesta”, spune pentru News.ro Reza Heidari (61 de ani), medic, translator oficial agreat de Ministerul Justiţiei din România şi activist iranian. Stabilit în România din 1985, a ales să se implice, cât de mult poate, în acţiuni care să ţină vii pe agenda publică problemele conaţionalilor săi.
Spre deosebire de precedentele, la aceasta mai toţi sunt îmbrăcaţi în alb şi poartă tricouri pe care este imprimat un leu auriu, cu o spadă în mână şi un soare pe fundal. “Este ziua naţională a emblemei persane, veche de 4.800 de ani. Era şi pe steagul Iranului, până la venirea regimului ăsta (islamic, n.r.), în 1979, care l-a interzis”, spune Heidari.
“Suntem aici, în continuare, să fim vocea poporului iranian care nu poate vorbi”, spune pentru News.ro Mehrzad Moghazei, un alt organizator. În vârstă de 45 de ani, este născut în Iran şi trăieşte în România din 1992. E bucătar şi de câţiva ani conduce un restaurant din Ploieşti.
“Avem o casă frumoasă, ea se numeşte Iran. Din nefericire, casa noastră a fost atacată de nişte terorişti, nişte criminali (Regimul Islamic din Iran, instaurat în 1979, n.r.) care arestează şi torturează membrii familiilor noastre, îi condamnă la moarte sau îi împuşcă. Orice om din lumea asta, dacă un hoţ, un criminal intră peste el în casă, începe să-şi apere locuinţa”, explică Reza Heidari motivul protestului de sâmbătă, unul dintr-un lung şir de astfel de evenimente. “Suntem obligaţi să luptăm până-n ultima secundă ca acei criminali să fie daţi la o parte, să-şi ispăşească pedepsele. Acei terorişti islamici care au luat controlul asupra Iranului şi se numesc reprezentanţi ai poporului nu au nicio legătură cu poporul iranian iar această clădire (Ambasada Iranului la Bucureşti, n.r.) este simbolul unui regim terorist, criminal, fanatic”, continuă el.
“Nici poporul iranian, nici lumea internaţională nu vor avea linişte cât timp există acest regim terorist, el trebuie înlăturat. Astăzi, iranieni din întreaga lume s-au adunat şi strigă acelaşi lucru: pentru eliberarea Iranului”, mai spune Heidari.
“Sunt estimări că peste 50.000 de oameni au fost ucişi”, spune rar la microfon, în engleză, Elahe, o tânără iraniană. “Nu erau soldaţi inamici, erau studenţi, profesori, medici, părinţi şi copii, oameni obişnuiţi care-şi doreau ceva ce fiecare om din lume îşi doreşte: libertate! “, continuă ea.
“Au tăiat conexiunea la internet într-o încercare de a îngropa nu doar victimele, ci şi adevărul. Regimul islamic continuă şi în prezent execuţiile folosind pedeapsa cu moartea ca modalitate de a închide gura societăţii”, spune tânăra.
“E ceva ce lumea trebuie să înţeleagă: poporul iranian nu-şi doreşte ca acest regim să se reformeze, ci să dispară”, concluzionează ea.
Legăturile cu rudele din Iran, restabilite parţial
În timp ce scandează, flutură steaguri ale Iranului, ale Israelului ori SUA, cu care regimul actual este în conflict, sau ale României ori Uniunii Europene.
Schimbă câteva cuvinte şi despre ultimele ştiri din ţara-mamă. De puţin timp, legăturile prin internet au fost restabilite, după mai bine de trei luni în care au fost restricţionate.
“Am vorbit alaltăieri (vineri, 11 iunie, n.r.) dar conexiunea este foarte slabă, nu se poate discuta pe video, doar mesaje scrise sau vocale. Nu discutăm subiectul ăsta (acţiunile de protest împotriva regimului, n.r.) pentru că poate fi periculos pentru cel cu care vorbeşti. Pur şi simplu «ce faceţi?», «sunteţi bine?», «aveţi grijă de voi» iar ei spun «mulţumim că vă gândiţi la noi în continuare», chestiuni foarte simple şi nu despre acţiuni ale poporului pentru răsturnarea regimului”, spune pentru News.ro Reza Heidari.
“Internetul s-a restabilit, parţial. Totul este în aer, poporul este super-stresat pentru că negocierile astea care au loc nu îi plac, scopul este înlăturarea regimului. Poporul iranian este pregătit să iasă pe străzi, să-şi ia ţara înapoi, cu sau fără ajutor străin”, susţine Mehrzad Moghazei.
Din ianuarie 2026, cei doi au organizat un adevărat maraton al protestelor în diferite locaţii din Bucureşti, printre obiectivele incluse fiind ambasada Iranului în România, ambasada SUA, parcul Herăstrău sau esplanada din zona Universităţii.
La fiecare dintre acţiuni, ei şi cei care li s-au alăturat au denunţat crimele comise de regimul totalitar de la Teheran, odată cu instalarea sa, din 1979.
În cazul ultimelor proteste, declanşate la finalul anului 2025, numărul victimelor este dificil de estimat.
Pe 25 ianuarie, revista Time vorbea de 30.304 de decese legate de proteste, referindu-se la datele înregistrate în spitalele civile doar în zilele de 8 şi 9 ianuarie. În aceeaşi zi, Iran International estima numărul total de decese la aproximativ 36.500, pentru doar două zile de proteste.
La fel ca la precedentele acţiuni, şi acum sunt afişate bannere cu mesajele “Astăzi, gloanţele sunt pentru iranieni, mâine bomba nucleară pentru restul lumii”, “Libertate pentru Iran” ori portrete ale lui Reza Pahlavi, fiul fostului şah al Iranului, considerat o alternativă la actuala conducere.
Pe frig, ploaie sau soare, principalul scop al protestatarilor iranieni din România a rămas acelaşi: prin mesajele transmise pe reţelele de socializare, inclusiv în persană, să păstreze pe agenda publică problema conaţionalilor.
Să arate că nu sunt abandonaţi, că încă mai există oameni cărora le pasă. Că flacăra speranţei pâlpâie, oricât de mică, dar rămâne aprinsă.
