Psihologul Cristian Grigore consideră că burnoutul este una dintre cele mai tăcute suferințe ale oamenilor care muncesc până la epuizare și poate să schimbe modul în care un om își poate privi familia, colegii, profesia sau chiar propria viață.
‘Suferința aceasta a burnoutului nu se referă doar la o stare de oboseală, ci sunt mai multe ingrediente, mai multe caracteristici specifice. Așa că, de o parte, zona de epuizare în care efectiv acea persoană se simte sleită de puteri, nu mai are forță, capacitatea să facă față provocărilor. Ar mai fi o altă direcție, cea de personalizării, sau hai să zicem a împietririi emoționale, și a treia direcție, cea a eficienței profesionale’, a declarat, pentru AGERPRES, Cristian Grigore, psiholog în cadrul Institutului de Psihiatrie ‘Socola’ Iași.
Din punctul său de vedere, cea mai periculoasă dintre ele este acea ‘împietrire emoțională’, întrucât persoana nu mai răspunde emoțional, nu mai reacționează la ce se întâmplă în jurul său.
‘Pe de o parte, scade foarte mult empatia și sensibilitatea față de ceilalți, față de suferința celorlalte persoane. Pe de altă parte, influențează foarte mult și calitatea relațiilor personale. Un partener care alunecă spre o zonă de burnout va rămâne mult mai indiferent emoțional față de familie, parteneri sau copii’, a explicat psihologul Cristian Grigore.
El susține că această zonă a burnoutului, cu toate că vine strict din direcția organizațională, influențează semnificativ toate celelalte componente ale vieții.
‘O persoană care dezvoltă această suferință a burnoutului creează cumva o poartă către alte tulburări sau suferințe psihice. Cele care au corelații cele mai mari sunt trăirile de depresie și de anxietate, încât scade foarte mult gradul de plăcere vis-a-vis de activitățile pe care le fac, corpul trăiește în stare de tensiune și de nelinște constantă, apar și tulburări la nivelul somnului. Persoanele care dezvoltă burnout adorm mai dificil, se trezesc mai multe ori în timpul nopții sau în dimineață la 4:00-5:00 și nu mai pot să readormă’, afirmă Cristian Grigore.
Tot el declară că o persoană aflată în burnout are tendința, ca pe un mecanism de protecție, să se retragă, să se izoleze social.
‘Eul lor dezvoltă cumva mecanismul de genul ‘mă retrag din o serie de activități pentru a-mi încărca bateriile’. Dar aceasta nu este decât o iluzie, încât nu face altceva decât să rămână și mai mult în această zonă a epuizării. Pe lângă acest aspect, am mai observat la cabinet și persoane care caută să acopere situația burnoutului prin consum de alcool sau substanțe psiohactive. Chiar acum lucrez cu un pacient, un manager care de vreo doi ani trăiește constant în acest sindrom de burnout. În fiecare seară, pentru a anula din monologul interior și pentru a acoperi această oboseală pe care o resimte, consumă câte o sticlă de vin. Ceea ce nu face decât să-i creeze probleme suplimentare și îi este și mai dificil să iasă din toată această situație’, afirmă psihologul.
El a explicat că burnoutul nu este neapărat o boală doar a persoanei, a individului, ci mai degrabă este specifică relației dintre individ și organizație.
‘Putem să privim partea de schimbare din două perspective. Pe de o parte și persoana poate să caute cumva să aprindă un set de strategii de a gestiona emoțiile, gândurile și să identifice semnalele care ar putea să facă să alimenteze o stare de burnout. Dar totodată e nevoie ca și organizația să facă unele schimbări. Dacă sunt schimbări doar la nivel individual va reuși acea persoană să supraviețuiască pentru încă o perioadă de timp. Dar dacă nu apar schimbări organizaționale, tot în acea direcție va ajunge. Cred că această stare de burnout nu este numai o boală specifică muncii excesive, ci mai degrabă și o boala a muncii fără sens’, a subliniat Cristian Grigore.
Psihologul avertizează că avem nevoie să tratăm cu multă responsabilitate această stare a burnoutului și să analizăm ce schimbări concrete pot să fie făcute.
‘O persoană care e împietrită emoțional și nu mai reacționează efectiv la ceea ce e în jur, nu va mai găsi nimic măcar cu un sens, pot spune, față de activitatea pe care o face. Efectiv, dacă ne gândim la personalul medical, sensul lor principal, misiunea pentru care se trăiesc, e pentru contribuții, de a ajuta persoanele în suferință. Ori, un specialist care ajunge într-o stare de burnout nu va mai conștientiza și nu va mai trăi emoțional acest sens, încât capătă sens și poate să ajungă pe o stare de depresie. Iar dacă acceptăm că este o corelație între burnout și depresie, se poate ajunge și la apariția unor gânduri, tentative, acte suicidare’, a declarat psihologul Cristian Grigore.
‘Mai este un aspect foarte important de subliniat. Personalul medical cere foarte puțin ajutor. În general, medicii sunt centrați mai degrabă pe a dărui, pe a oferi, și sunt ultimii care vor cere ajutor. Ei dezvoltă un tip de gândire că ‘trebuie să rezist’, ‘trebuie să fac față provocărilor’. Ei consideră uneori că este o slăbiciune personală dacă spun altor persoane că au dezvoltat burnout’, a completat psihologul.
În opinia sa, burnoutul nu începe neapărat cu o stare de oboseală, ‘ci mai degrabă cu un idealism al persoanei în cauză’.
‘Observăm cu toții că oamenii care sunt foarte implicați, coștiincioși, perfecționiști, dedicați la locul de muncă, au o mai mare probabilitate de a dezvolta această stare de burnout. Se merită să valorificăm aceste persoane și să nu le lăsăm să alunece înspre acea zonă, căci sunt corelații directe între ei și performanța organizațională’, a declarat Cristian Grigore.
El spune că, deși una dintre cele mai dese recomandări întâlnite este petrecerea weekendului la munte sau la mare, în cazul burnoutului lucrurile sunt ceva mai complicate.
‘Mai întâlnesc și situații sau sugestii prin care li se spune persoanelor care au dezvoltat burnout să-și ia o vacanță, un weekend liber ca să își încarce bateriile. Din punctul meu de vedere, este o strategie foarte puțin spre deloc eficientă. Pentru ca o persoană să iasă dintr-un astfel de episod de burnout e nevoie de circa două, trei luni. Nu este suficient un weekend la munte sau la mare, de trei-patru zile, pentru ‘încărcarea bateriilor’ pentru a continua să funcționezi în continuare’, a atras atenția Cristian Grigore.
Ca prevenție, susține acesta, trebuie să evităm astfel de episoade de burnout.
‘Cum spuneam și mai devreme, dacă dezvoltăm burnout e un proces mai lung de a ieși de acolo. (…) Schimbările pot fi atât individuale cât și organizaționale. Dacă ne gândim la individ ce ar putea să facă, în primul și în primul rând ar trebui să învețe să spună ‘nu’. Această abilitate de a spune ‘nu’ este foarte importantă. Multe persoane care dezvoltă burnout pleacă de la ideea că nu ar vrea să-i supere pe ceilalți, nu ar vea să dezamăgească și atunci tolerează și acceptă foarte, foarte multe activități. Inițial se simt măguliți și cumva le crește și stima de sine, dar după un timp nu mai pot să facă față și, paradoxal, încep cu ușor să refuze unele sarcini, primesc un feedback negativ de la organizație, încât cumva le întărește ideea că au nevoie să facă față în continuare’, a explicat psihologul.
El recomandă folosirea unor tehnici de relaxare și de mindfulness, tehnici de a conștientiza prezentul.
‘Multe persoane pot să întrețină această suferință și prin prisma faptului că mintea poate să fie asupra trecutului, fie asupra viitorului. Spre exemplu, a ajuns acasă după o zi foarte încărcată profesional, dar monologul interior nu reușește să tacă în acele momente și cumva rămâne tensionat și încordat și preocupat de ceea ce a făcut. Această retrospectivă a zilei nu face altceva decât să stoarcă și mai multă energie’, explică Cristian Grigore.
Tot el recomandă activitățile care să genereze plăcere, bucurie.
‘Viața socială este extrem, extrem de importantă. Persoanele din jur dacă văd cumva schimbări în activitățile pe care aveai înainte: să iasă în oraș, la o plimbare, cumva trebuie să își dea seama că este ceva în neregulă și trebuie să-l atenționeze și să vadă ce schimbări concrete poate să facă’, a declarat Cristian Grigore.
El recomandă să apelăm la sfaturile și consilierea specialiștilor.
‘Încă mai persistă, mult mai puțin în orașele mari, ideea că a merge la psiholog sau la psihiatru înseamnă că ai tu o problemă și poate să te asociată cu rușinea. Dar consilierea psihologului nu face altceva decât să te ajute să clarifice și să te învețe unele strategii de management al stresului, management ale emoțiilor. Cred că astfel putem să prevenim sau să scurtăm un episod de burnout’, a precizat Cristian Grigore.
