Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit marţi în China, la o întâlnire cu ”bunul şi vechiul său prieten” Xi Jinping şi pentru a reafirma robusteţea legăturilor ruso-chineze, la câteva zile după primirea cu mare pompă a lui Donald Trump la Beijing, relatează AFP.
Putin a aterizat marţi, puţin după ora locală 23.15 (18.15, ora României), pe Aeroportul Internaţional de la Beijing, unde a fost primit de către oficiali militari.
Locatarul Casei Albe tocmai îşi încheia vineri o vizită de stat, prima a unui preşedinte american în China de nouă ani, când a fost anunţată venirea liderului de la Kremlin.
Vladimir Putin, în vârstă de 73 de ani, şi Xi Jinping, în vârstă de 72 de ani, urmează să discute despre mijloace de “consolidare” a parteneriatului strategic bilateral şi “să facă schimb de opinii despre marile probleme internaţionale şi regionale”, potrivit preşedinţiei ruse.
Legăturile lor, alimentate de o perioadă de 13 ani comuni ca preşedinţi ai ţărilor lor, s-au consolidat şi mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.
Putin vizitează Beijingul anual de la invazia Ucrainei, pe fondul izolării Rusiei impusă de către Occident.
Însă relaţia lor este dezechilibrată, în contextul în care Rusia este puternic dependentă din punct de vedere economic de China – primul cumpărător de petrol rusesc vizat de sancţiuni.
Între subiectele pe care Xi şi Putin urmează să le abordeze se află marele gazoduct “Forţa Siberiei 2”, care ar putea, în cazul în care proiectul este finalizat, să lege Rusia de China prin Mongolia.
Moscova vede în el un debuşeu pentru hidrocarburile sale abandonate de către europeni.
Cei doi lideri, care au vrut să instaleze un ton cald înaintea vizitei, au discutat duminică despre “scrisorile de felicitări” cu ocazia a 30 de ani de parteneriat strategic bilateral.
Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a salutat marţi “prietenia durabilă” dintre chinezi şi ruşi.
“PRIETEN BUN”
Într-o înregistrare video adresată “poporului chinez”, Vladimir Putin afirmă că relaţiile au atins “un nivel cu adevărat fără precedent” şi joacă “un rol major de stabilizare la scară mondială”.
Cei doi lideri urmează să semneze în timpul acestei vizite o “Declaraţie Comună”.
La ultima sa vizită la Beijing, în septembrie 2025, Xi Jinping l-a numit pe Vladimir Putin “vechiul (său) prieten” – o formulă pe care nu i-a adresat-o lui Donald Trump săptămâna trecută.
Putin, la rândul său, l-a catalogat în acest video pe Xi drept “bunul şi vechiul său prieten” şi vrea să arate lumii că relaţiile lor nu au fost afectate de vizita miliardarului republican.
Vizita lui Vladimir Putin va fi mai puţin fastuoasă decât a lui Donald Trump, însă relaţia chinezo-americană “nu are nevoie” de acest lucru, apreciază o cercetătoare de la Brookings Institution, Patricia Kim.
Beijingul şi Moscova îşi consideră legăturile drept “mai solide şi stabile” decât relaţiile chinezo-americane, adaugă ea.
Cu privire la Ucraina, Beijingul pledează în favoarea respectării integrităţii teritoriale a ţărilor şi în favoarea unei soluţii paşnice, însă nu a condamnat nicodată Moscova din cauza invaziei.
Donald Trump şi Xi Jinping au discutat despre Ucraina săptămâna trecută, iar preşedintele chinez “va împărtăşi cu siguranţă cu Putin ceea ce s-a spus”, apreciază Patricia Kim.
Lipsa unor progrese chinezo-americane în acest subiect “oferă probabil asigurări Moscovei cu privire la faptul că Xi nu a încheiat niciun acord cu Trump care să dăuneze în mod concret intereselor ruseşti”, notează ea.
Rusia depinde de susţinerea economică a Chinei în menţinerea efortului rus de război în Ucraina, aşadar “Vladimir Putin nu vrea să piardă această susţinere”, subliniază o cercetătoare de la Asia Society, Lyle Morris.
Însă cu privire la Războiul Statelor Unite şi Israelului în Iran şi blocarea Strâmtorii Ormuz, perspectivele ruseşti şi chineze pot fi divergente.
“China depinde de libertatea de circulaţie pe marile căi maritime mondiale în activitatea sa economică şi ar prefera, aşadar, ca blocarea Strâmtorii Ormuz” se încheie, explică un profesor de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, James Char.
Însă Rusia “beneficiază din punct de vedere economic de confruntările din Iran, graţie relaxării sancţiunilor impuse aprovizionărilor energetice ruseşti şi are, deci, altă viziune”, subliniază el.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov declara în aprilie că Moscova ar putea “compensa” eventuale penurii energetice chinezeşti provocate de Războiul din Iran.
“Consolidarea legăturilor în (domeniul) energiei ar putea ocupa un loc important în timpul întâlnirii, Beijingul voind să obţină mai multă energie rusească”, estimează un cercetător de la Atlantic Council, Joseph Webster.
“Pentru Moscova, exportarea de mai mult petrol în est poate părea mai atractivă, în faţa campaniei neîncetate a Ucrainei împotriva infrastructurilor energetice ruseşti”, adaugă el.
