Capitala României se află pe ultimul loc în clasamentul orașelor europene care au făcut tranziția de la încălzirea pe bază de combustibili fosili la sisteme de încălzire sustenabile, conform unui nou raport al Greenpeace Europa Centrală și de Est (ECE), dat publicității marți.
București se află alături de Atena și Roma, din cauza dependenței ridicate de gaz, a lipsei unei strategii integrate și a ritmului lent al reabilitării termice, precizează realizatorii cercetării.
La polul opus al ierarhiei, Stockholm, Paris și Viena sunt cele mai avansate în tranziția către sisteme de încălzire fără combustibili fosili, cu beneficii directe pentru cetățeni.
în acest context, Greenpeace solicită sprijin politic, de reglementare și financiar din partea Uniunii Europene (UE) și a guvernelor naționale pentru a accelera tranziția către soluții de încălzire regenerabilă la nivel local.
‘Raportul este lansat în timp ce factorii de decizie din UE dezbat viitorul energetic al Europei, iar amenințarea creșterii prețurilor planează din nou înaintea sezonului de încălzire. În fruntea clasamentului, Stockholm, Paris și Viena se remarcă prin planuri clare pe termen lung, investiții importante în rețelele de termoficare și măsuri de protecție socială. Copenhaga și Amsterdam sunt pe un drum bun, cu progrese vizibile în tranziția către sisteme de încălzire mai sustenabile. În zona de mijloc a clasamentului – Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles – situația diferă de la un oraș la altul, dar toate se confruntă încă cu un parcurs incomplet al tranziției. La coada clasamentului, Bucureștiul are o rețea extinsă de termoficare și programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, dar sistemul de încălzire are în prezent performanțe slabe, iar tranziția către un sistem fără combustibili fosili este încă departe de a fi finalizată. În reabilitarea și modernizarea rețelei sunt planificate investiții importante, susținute de finanțări deja asigurate. Cu toate acestea, sistemul rămâne puternic dependent de combustibili fosili și se confruntă cu pierderi mari de căldură și probleme de eficiență’, se arată în studiu.
Potrivit sursei citate, pe lângă riscurile generate de dependența de gaz, raportul evidențiază și beneficiile concrete ale investițiilor în proiecte ‘verzi’. Astfel, în Paris, Viena și Madrid, proiectele de pompe de căldură, izolație și energie solară au contribuit la reducerea semnificativă a facturilor la energie, iar în Berlin și Amsterdam, centralele de tip ‘power-to-heat’ ajută orașele să fie mai bine protejate de fluctuațiile prețurilor la energie.
Totodată, în Varșovia, închiderea centralelor pe gaz a dus la o reducere importantă a emisiilor de noxe (NOx) și de particule în suspensie (PM).
Realizatorii raportului de specialitate arată că cea mai mare provocare a tranziției nu mai este stabilirea unor obiective ambițioase, ci punerea lor în practică.
‘Pentru a elimina treptat încălzirea pe combustibili fosili fără a pune costurile tranziției pe umerii cetățenilor, orașele au nevoie de termene clare pentru realizarea acestei tranziții, de limitarea noilor investiții în proiecte pe bază de gaz și de folosirea strategică a fondurilor disponibile. Fonduri europene precum Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă pot susține renovarea și eficientizarea locuințelor, precum și sprijinul acordat gospodăriilor afectate de sărăcia energetică’, notează documentul.
Raportul intitulat ‘Orașe fără gaze? Clasamentul european al tranziției sistemelor de încălzire urbană – O ierarhizare a 15 orașe europene în funcție de eliminarea treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili, infrastructură, realizarea proiectelor și echitate socială’, este realizat de către consultantul independent în probleme de energie și climă, Mehmet Boruhan Bulut.
