Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, marți, la finalul ședinței Comitetului Executiv, că în 2030, la finalul mandatului său, va lăsa în urmă un fotbal mult mai puternic decât cel pe care l-a găsit în 2014.
Întrebat cum comentează faptul că pe stadioane mulți suporteri îi cer demisia din funcția de președinte, Burleanu a răspuns: ‘Atunci când ai o poziție publică există această așteptare de a spune ceea ce ceilalți vor să audă. Dacă ai un sentiment al responsabilității, spui și faci ceea ce trebuie și e corect. Și acestea sunt niște lucruri foarte importante. Eu ce pot să vă asigur este că la finalul mandatului meu de președinte în 2030 voi lăsa în urmă un fotbal mult mai puternic decât cel pe care l-am găsit aici în 2014. Mai dezvoltat, mai educat, mai sustenabil și mult mai deschis copiilor care vor să joace fotbal. Asta e garanția pe care o ofer azi. Am un angajament față de membrii afiliați și voi fi alături de ei până în 2030 tocmai în această misiune pe care ne-am asumat-o împreună și care a fost reconfirmată și aseară de o decizie TAS corectă și predictibilă (n.r. – în litigiul cu contracandidatul său Ilie Drăgan de la ultimele alegeri pentru funcția de președinte al FRF).
Burleanu și-ar fi dorit ca decizia Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne în litigiul deschis de Ilie Drăgan să fi venit mai repede: ‘Nu am avut nicio emoție. Mi-aș fi dorit însă ca această decizie să fi venit mai repede, dar asta e situația’.
Candidatura lui Răzvan Burleanu la alegerile câștigate în 18 aprilie 2026 a fost contestată în mass-media de mai mulți oameni din fotbal, printre care și Ilie Ștefan Drăgan și Sorin Răducanu. Aceștia susțin că președintele în exercițiu nu ar fi avut dreptul să mai candideze. Răzvan Burleanu se află la conducerea FRF din 2014, fiind la cel de-al patrulea său mandat consecutiv în funcția de președinte al instituției, cu unul mai mult decât prevede statutul federației.
Burleanu a explicat în mai multe rânduri că, deși statutul FRF prevede o limită de trei mandate, regula a fost introdusă în timpul primului său mandat (n.r. – în 2016), care nu se ia astfel în considerare.
Ilie Drăgan a deschis la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne un proces în care contestă dreptul lui Răzvan Burleanu de a candida la alegerile din 18 martie 2026.
AGERPRES (A, AS-redactor: Marius Țone, editor: Mihai Țenea, editor online: Andreea Lãzãroiu)
