Reforma administrativ-teritorială este prioritatea zero din programul de guvernare al lui Eugen Tomac, făcut public, sâmbătă. Documentul, structurat pe 21 de capitole, cuprinde atât măsuri pe termen scurt, cât şi reforme structurale în mai multe domenii, printre care oprirea salariilor 13-14 şi a bonusurilor nejustificate în companii deţinute 100% de stat, prelungirea termenului TVA 9% pentru apartamentele contractate, închiderea companiilor de stat cu pierderi cronice, ANAF depolitizat, Bodycam şi teste de integritate pentru antifraudă şi vameşi, şi combaterea evaziunii pe sectoare prioritare. În privinţa securităţii energetice, documentul face referire la un „mix diversificat (nuclear, gaz, regenerabil, hidro), liberalizare predictibilă a pieţei gazelor, protecţie pentru consumatori vulnerabili şi redevenţe corecte. Programul nu este definitivat, putând să mai sufere unele modificări.
CITEȘTE ȘI Ce şanse mai are Guvernul Tomac să treacă de Parlament
Potrivit Programului de guvernare dat publicităţii sâmbătă de echipa lui Eugen Tomac, prioritatea zero o reprezintă reforma administrativ-teritorială.
“România este singura ţară din UE care nu a realizat o reformă administrativ-teritorială la standarde europene. Reaşezarea structurii teritoriale (regiuni funcţionale cu personalitate juridică, praguri minime de viabilitate pentru unităţile administrativ-teritoriale, redistribuire de competenţe şi resurse fiscale) este condiţia necesară pentru orice reformă sectorială durabilă – administraţie, sănătate, educaţie, fonduri europene, dezvoltare locală”, se arată în document.
Potrivit acestuia, România are peste 3.000 de unităţi administrative, “sute fără resursele minime pentru servicii publice de bază”.
“Cele 8 regiuni de dezvoltare actuale sunt instrumente statistice fără personalitate juridică – nu pot reprezenta România direct la Bruxelles, nu pot concentra investiţii la scară. Decalajele între judeţe au crescut între 2020 şi 2025. Reformele realizate de Polonia din 1998, Cehia, Franţa (mille-feuille) şi Germania oferă patru modele documentate. Fereastra politică 2026-2028 este singura realistă pentru pregătirea şi asumarea unei reforme de această scară”, potrivit sursei citate.
În acest context, specialiştii consideră că reforma administrativ-teritorială “nu este o linie de buget sau o măsură sectorială”, ci “precondiţia pentru ca celelalte capitole ale programului să funcţioneze”.
“Codul Finanţelor Publice Locale (capitolul Administraţie publică) presupune UAT-uri cu capacitate de a gestiona bugete multianuale. Absorbţia fondurilor europene 2028-2034 (capitolul Fonduri europene) presupune autorităţi regionale cu personalitate juridică, capabile să contracteze. Reforma sănătăţii (capitolul Sănătate) presupune un nivel intermediar real. De aici decizia politică: RAT trece înaintea tuturor capitolelor”, menţionează documentul.
Programul de guvernare al premierului desemnat Eugen Tomac, care mai poate suferi modificări, este structurat pe 21 de capitole, iar fiecare capitol este construit, ca regulă, pe 10 puncte: 7 măsuri pe termen scurt (orizont 12-18 luni) şi trei reforme structurale (orizont mandat şi dincolo).
“Direcţie şi deadline, nu instrument. Programul numeşte direcţia şi orizontul; instrumentul revine ministerului coordonator. Excepţie: cazurile în care un instrument specific este el însuşi mesajul politic”, se mai arată în document.
Documentul cuprinde atât măsuri pe termen scurt, cât şi reforme structurale în mai multe domenii, printre care oprirea salariilor 13-14 şi a bonusurilor nejustificate în companii deţinute 100% de stat, consultare instituţionalizată permanentă cu mediul de afaceri pentru restabilirea predictibilităţii după şocurile fiscale repetate, prelungirea termenului TVA 9% pentru apartamentele contractate şi creşterea deductibilităţii contribuţiei la Pilon 3 şi închiderea companiilor de stat cu pierderi cronice.
În privinţa finanţelor publice, programul vizează credibilitate fiscală, colectare de încredere şi “ANAF depolitizat”, dar şi bodycam şi teste de integritate pentru antifraudă şi vameşi şi combaterea evaziunii pe sectoare prioritare.
În ceea ce priveşte securitatea energetică, documentul face referire la un “mix diversificat (nuclear, gaz, regenerabil, hidro), liberalizare predictibilă a pieţei gazelor, protecţie pentru consumatori vulnerabili şi redevenţe corecte. Programul nu este definitivat, putând să mai sufere unele modificări.
Capitolul de infrastructură şi transporturi cuprinde, printre altele, finalizarea A7 Ploieşti-Paşcani şi a sectoarelor finale montane pe A1, variante de ocolire pentru localităţi supraaglomerate, liberalizarea transportului judeţean, Biroul Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR), subvenţii pe număr de călători reali la CFR Călători şi transportul public local şi accelerarea A0/Centura Bucureşti pentru inaugurare în cel mult şase luni.
„Salvarea jaloanelor PNRR până la 31 august 2026” este o altă prioritate din programul de guvernare al lui Eugen Tomac, în condiţiile în care aproximativ 65 din 179 de jaloane şi ţinte sunt la risc, cu posibilitatea de a pierde cel puţin 30% din cele ~10 mld. € rămase. Direcţia este îndeplinirea jaloanelor cu progres fizic peste 30% şi mutarea ordonată a celor neeligibile pe Programul Transport 2021-2027 şi buget de stat, fără şantiere abandonate.
Sunt vizate, de asemenea, si domenii precum educaţia şi cercetarea, cu referire la „salarii decente” pentru profesori, „corelate cu cele din sănătate”, „selecţie şi promovare pe criterii meritocratice” a cadrelor didactice, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului functional, depolitizare şi management de calitate, dar şi domeniul sănătăţii, cu accent pe digitalizarea sistemului, consolidarea şi modernizarea spitalelor existente, prevenţie şi screening, modernizarea parcului SMURD şi ambulanţă, prevenirea şi tratarea adicţiilor şi dezvoltarea chirurgiei robotice şi a tehnologiilor avansate.
Capitolul Justiţie face referire la implementarea accelerată a noilor tehnologii şi a inteligenţei artificiale, printr-o strategie naţională şi un plan de acţiune corelat cu integrarea în cloudul guvernamental, tablou lunar public de performanţă judiciară: durata dosarelor, posturi vacante, dosare cu risc de prescripţie, prejudicii recuperate, finalizarea pachetului legislativ de reformă, cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi ale Comisiei Europene privind statul de drept, promovarea meritocratică a magistraţilor prin îmbunătăţirea procedurilor de avansare în funcţii superioare, recunoaşterea/confirmarea calităţii de avertizor de integritate pentru magistraţi, luptă anticorupţie eficientă, procese mai rapide, eliminarea procedurii de cameră preliminară, pentru eficientizarea judecăţii, reducerea duratei proceselor prin decizii de principiu pentru cazurile frecvente şi secţii comerciale specializate în cele 15 municipii cu curţi de apel.
Domeniul de muncă, familie şi protecţie socială vizează, printre altele, indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027, subvenţie de 2.250 lei/lună pentru angajarea părinţilor cu trei sau mai mulţi copiicontinuarea programului de creşe «Sf. Ana», centre de zi pentru copii, persoane cu dizabilităţi şi vârstnici, care vor fi finalizate prin PNRR, introducerea e-Talon – cuponul electronic de pensie, eliminarea CASS pentru mame şi majorarea plafonului indemnizaţiei de creştere a copilului, de la 8.500 lei la 10.000-12.000 lei.
