Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028-2034, securitatea lanțului agroalimentar pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor, digitalizarea și înnoirea generațională se numără printre temele Conferinței Naționale AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035, organizată joi, la București, de Clubul Fermierilor Români.
Evenimentul reunește reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, ai organizațiilor financiare, ai mediului de afaceri și ai sectorului agricol, pentru a discuta perspectivele agriculturii românești în contextul negocierilor privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Unul dintre subiectele centrale îl reprezintă viitoarea reformă a PAC și impactul noului Cadru Financiar Multianual asupra agriculturii românești.
Potrivit analizei prezentate de organizatori, alocarea României pentru agricultură ar putea scădea de la aproximativ 21,6 miliarde de euro la 16,57 miliarde de euro, în acest context fiind esențială poziția pe care țara noastră o va susține în negocierile europene.
Dezbaterile vor aborda, de asemenea, rolul României în asigurarea securității alimentare a Flancului Estic al UE și NATO, în special prin intermediul porturilor de la Marea Neagră, precum și necesitatea investițiilor în procesare, depozitare, irigații și gestionarea riscurilor din agricultură.
Accesul fermierilor la finanțare, costul creditării, instrumentele de garantare și stabilitatea cadrului fiscal vor fi analizate într-o altă sesiune, în timp ce un panel distinct va fi dedicat tehnologiilor avansate, inteligenței artificiale, roboticii, digitalizării fermelor și atragerii tinerilor în agricultură.
Conform datelor prezentate de Clubul Fermierilor Români, deficitul de finanțare a agriculturii din România era estimat la aproximativ 11,4 miliarde de euro în 2022, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Totodată, doar 0,03% dintre fermele românești sunt digitalizate, iar România continuă să exporte încă două treimi din producția de cereale neprocesată.
În același timp, agricultura europeană se confruntă cu reducerea numărului de ferme, cu 37% mai puține în perioada 2005-2020, respectiv 5,3 milioane, în timp ce vârsta medie a fermierilor a crescut cu 10 ani, ajungând la 56 de ani. Veniturile acestora reprezintă doar 40% din salariul mediu, iar costurile fermelor au crescut cu aproximativ 300% din 2007 până în prezent, față de o majorare de numai 15% a prețului cerealelor.
Potrivit organizatorilor, la conferință vor participa directorul general pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, Elisabeth Werner, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
De asemenea, printre invitații care vor transmite mesaje video se află Christophe Hansen – Comisarul European pentru Agricultură și Alimentație și vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
De asemenea, la dezbateri vor fi prezenți și europarlamentarul Maria Grapini, senatorul Tanczos Barna, fost vicepremier, ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, precum și reprezentanți ai Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Băncii de Investiții și Dezvoltare, alături de reprezentanți ai mediului de afaceri și ai organizațiilor fermierilor, între care Jabbar Kanani, președintele Agricover, și Matei Titianu, președintele LAPAR.
Conferința va fi deschisă de Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, și Florian Ciolacu, directorul executiv al organizației.
