Prim-ministrul britanic Andy Burnham a declarat marți că statul va exercita ‘un control public sporit’ asupra ‘bunurilor esențiale’, în special apa, anunțând prezentarea pe viitor a unui plan pe zece ani, cu prilejul primei sale luări de cuvânt în Parlament, relatează AFP.
‘Din anii 1980, această țară a mers într-o serie de direcții greșite – puterea politică a fost centralizată, puterea economică privatizată, țara dezindustrializată’, a declarat liderul laburist.
‘Mai târziu în acest an, planul nostru pe zece ani pentru Marea Britanie va prezenta măsuri vizând un control public mai puternic asupra acestor bunuri esențiale, pentru ca ele să funcționeze din nou în serviciul locuitorilor și al teritoriilor’, a adăugat el, fără a furniza mai multe amănunte.
Chiar înainte de ajunge în fruntea guvernului în iulie, Andu Burnham a declarat că este favorabil unui mai mare control al statului, în special în distribuția apei, unde principala companie, Thames Water, este în mare dificultate financiară.
Spectrul unei naționalizări costisitoare planează asupra companiei cu 16 milioane de clienți, în mare parte în regiunea Londrei, și a cărei datoriei a crescut de-a lungul anilor. Prim-ministrul nu s-a pronunțat încă pe această temă.
Între o îndatorare masivă, investiții considerate insuficiente și ape uzate deversate în mediu, sectorul apei, privatizat la sfârșitul anilor 1980, este ținta criticilor recurente în Regatul Unit.
Andy Burnham, care a făcut o prioritate din apărarea puterii de cumpărare, a insistat marți asupra primelor sale măsuri în materie, între care renunțarea la TVA pentru electricitate.
Primul buget al guvernului său va fi prezentat pe 28 octombrie de ministrul finanțelor, John Healey.
Așteptările sunt crescute și speculațiile numeroase privind ajutoarele pentru gospodării și eventuale creșteri de impozite care ar putea fi anunțate cu acest prilej, dar luările de cuvânt guvernamentale pe această temă rămân pentru moment foarte generale.
Marja de manevră a executivului rămâne limitată de angajamentul său de a respecta regulile bugetare moștenite de la precedentul guvern, precum și de un context economic constrângător, marcat de o creștere a inflației la 2,9% în iulie și cu dobânzi la credite pe zece ani la cel mai înalt nivel de la criza financiară din 2008.
