Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), critică în termeni duri actuala legislație privind alegerile prezidențiale, susținând că Legea nr. 370/2004 este „depășită din multe puncte de vedere” și nu mai corespunde provocărilor prezentului. Într-o postare publicată pe Facebook, Pricopie ridică întrebări esențiale cu privire la mecanismele de verificare a candidaților pentru funcția supremă în stat, subliniind nevoia unei regândiri radicale a cadrului normativ electoral.
Una dintre problemele semnalate vizează rolul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Rectorul consideră că instituția a depășit cadrul legal atunci când, în cazul unui candidat, a inclus într-un document oficial informații privind o eventuală calitate de „martor” sau „suspect” într-o speță investigată de fosta Securitate. Pricopie atrage atenția că asemenea mențiuni nu echivalează cu o relație de colaborare cu poliția politică comunistă și că astfel de ambiguități pot crea confuzii și prejudicii nejustificate.
„Dacă un milițian legitima, înainte de 1989, un cetățean, pe stradă, asta nu înseamnă că cetățeanul în cauză demara o relație de colaborare cu reprezentantul Miliției”, notează Pricopie, avertizând asupra pericolului de a transforma asemenea interacțiuni în elemente incriminatoare fără temei juridic.
Totodată, rectorul SNSPA deplânge faptul că în 2025 continuăm să ne concentrăm exclusiv pe trecutul candidaților în raport cu Securitatea, fără a analiza atent alte forme de vulnerabilitate, cum ar fi legăturile acestora cu „entități statale străine”. Pricopie face referire la o decizie recentă a unei instanțe din Chișinău, care ar fi confirmat colaborarea unui candidat la prezidențiale cu serviciile secrete militare ale unui stat străin, sugerând că asemenea informații ar trebui să fie disponibile publicului înainte de alegeri, nu „prin luna mai 2025, după Turul 1”.
Un alt aspect sensibil abordat de rector vizează starea de sănătate a candidaților. Deși subliniază că o afecțiune medicală nu este o rușine, Pricopie consideră că transparența în această privință este necesară, întrucât eventuala incapacitate fizică sau psihică a unui președinte ar putea afecta grav exercitarea atribuțiilor sale constituționale.
În final, Remus Pricopie lansează un apel la reformă legislativă, pledând pentru elaborarea unui Cod Electoral unitar, care să armonizeze toate actele normative din domeniul alegerilor. El avertizează că absența unui astfel de cadru coerent, adaptat la noile realități ale războaielor hibride și dezinformării, poate genera „monștri politici” și vulnerabiliza democrația românească.
„Noile reglementări ar trebui să fie ancorate în realitățile vremurilor pe care le trăim, în care insuficiența cadrului normativ și absența unor mecanisme eficiente de contracarare a instrumentelor de «gherilă democratică» pot naște monștri”, conchide Pricopie.
