Remus Ştefureac a prezentat cercetarea sociologică “România între naţional şi european în era dezinformării. Patriotism economic, valori, dezinformare şi conspiraţii”, un studiu comparativ între date culese în anii 2021 – 2022 şi date culese în perioada 16 – 23 decembrie 2024.
“O primă întrebare pe care am aplicat-o de foarte multe ori în studiile noastre, am repetat-o şi în ianuarie 2022, şi în decembrie 2024, ‘Care credeţi că ar trebui să fie direcţia înspre care să se îndrepte România din punct de vedere al alianţelor politice şi militare?’ Vest, adică UE, SUA, NATO au răspuns 87% dintre respondenţi, Est, Rusia şi China au răspuns 4%. Comparativ, vedem o creştere a adeziunii românilor faţă de direcţia Vest, cumva aparent neaşteptată. Această cifră şi celelalte prezentate arată cumva faptul că ceea ce se întâmplă în România nu are deloc legătură cu o scădere a adeziunii românilor faţă de lumea euro-atlantică, are legătură în schimb cu probleme interne, probleme economice, sociale, cu probleme legate de lipsa de încredere în clasa politică, de integritate, de lipsă de profesionalism, de sentimentul aranjării jocurilor astfel încât să câştige o anumită tabără, dar sunt teme interne care ţin de dezbaterea noastră internă, nu sunt subiecte care ţin de modul în care românii se raportează la lumea euro-atlantică. Cifrele sunt relevante, avem o creştere în 3 ani de 10 procente a adeziunii faţă de direcţia Vest din punctul de vedere al alianţelor politice şi militare”, a explicat Remus Ştefureac.
Acesta a menţionat că aproximativ 73% dintre cei chestionaţi în 2024 consideră că aderarea României la UE a adus mai degrabă avantaje în privinţa implicaţiilor asupra vieţii economice şi sociale asupra familiei şi vieţii personale, iar în urmă cu trei ani, numărul acestora era la 55%.
Şi la întrebarea dacă SUA şi UE au mai degrabă o influenţă pozitivă asupra României lucrurile s-au schimbat, 61,8% au spus ‘da’ la sondajul din urmă cu trei ani, iar la cel din decembrie 2024 au spus ‘da’ 80% din cei chestionaţi.
Potrivit lui Ştefureac, acum trei ani, aproximativ 25% din populaţie spunea că România ar trebui să iasă din UE. După trei ani, astăzi, procentul a scăzut la sub 10%, iar procentul celor care cred că România ar trebui să rămână în UE a ajuns la 88%. În ce priveşte ieşirea României din NATO, peste 90% dintre români resping o asemenea ipoteză în 2024.
“Concluzia principală este faptul că cifrele sunt atât de clare prin multitudinea de întrebări şi ne arată că dezbaterile actuale din România nu au nicio legătură cu orientarea geopolitică a ţării, nu au legătură cu adeziunea faţă de lumea euro-atlantică. Din acest punct de vedere, această împărţire între euro-atlantici şi ostili cred că este eronată şi mai ales este eronată dacă o aplicăm opiniei publice. Şi votanţii AUR, şi votanţii lui George Simion, şi votanţii lui Călin Georgescu – în majoritatea lor – sunt ataşaţi orientării euro-atlantice a României”, a conchis Remus Ştefureac.
