in ,

REPORTAJ Cum se calmează o criză în spitalele de psihiatrie – un model britanic adus în premieră, de un român, la București și Sibiu (GALERIE…

REPORTAJ Cum se calmează o criză în spitalele de psihiatrie – un model britanic adus în premieră, de un român, la București și Sibiu (GALERIE…

Gabriel Morosteș, un formator român stabilit în Marea Britanie, a organizat, în premieră, în acest an, cursuri de contenție a pacienților psihiatrici în spitalele din București și Sibiu, atrăgând atenția că în România lipsește un protocol tehnic național pentru imobilizarea acestora în siguranță.

”Cum poate fi imobilizat în siguranță un pacient psihiatric violent? Cine îi învață pe asistenții medicali, pe infirmieri, dar și pe medicii din spitalele de psihiatrie să intervină fără să se rănească și fără să rănească pacientul? Cum să discuți cu un pacient psihiatric eficient, mai ales atunci când acesta se află în pericol iminent și mai ales cine discută cu acest bolnav despre felul în care a fost legat, imobilizat, după ce își revine? Sunt întrebări la care legislația din România nu oferă suficiente răspunsuri tehnice”, susține Gabriel Morosteș.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES


Acesta, împreună cu formatorul britanic Doug Melia și Corina Gagiu, directorul de îngrijiri medicale de la Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Prof. dr. Alexandru Obregia” din București, au prezentat vineri, la Conferința de Psihiatrie Medicolegală, concluziile cursului predat în ultimele zile, în premieră la Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu.

”Legea nu ne spune, procedurile nu ne spun, nu există un protocol care să ne spună cum facem acea contenție, cum mutăm pacientul din punctul A în punctul B, cum intervenim în cazul în care pacientul atacă un alt pacient, cum îl oprim? Bineînțeles, legea ne spune că putem să îl contenționăm, dar cum facem aceasta?”, a declarat Gabriel Morosteș, vineri dimineața, în cadrul Conferinței de Psihiatrie Medico-Legală de la Sibiu.

Formatorul propune ca normele de aplicare a Legii sănătății mintale să includă un standard tehnic național pentru intervenția fizică a echipelor, pe baza căruia personalul să fie instruit practic.

De la SMURD la psihiatria britanică

Gabriel Morosteș a plecat din Brașov în urmă cu 12 ani, după ce a lucrat ca paramedic SMURD și s-a pregătit ca asistent medical. În Marea Britanie, a început ca infirmier într-un spital de psihiatrie, în lunile în care a așteptat recunoașterea calificării, pentru ca ulterior să conducă echipe de asistenți medicali englezi. ”De când am plecat, de 12 ani, am lucrat doar în psihiatrie”, a declarat acesta pentru AGERPRES.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES


El consideră foarte importantă și întrebarea ”De ce învățăm cum să resuscităm, dar nu și cum să imobilizăm un pacient?”. Una dintre principalele probleme identificate de specialist este diferența dintre existența unor prevederi legale privind contenția și absența, în opinia sa, a unui standard tehnic național care să stabilească modul concret de intervenție.

Morosteș a comparat situația cu pregătirea obligatorie în resuscitare, pentru care personalul medical participă periodic la instruiri practice.

”De ce este nevoie să învățăm cum să facem resuscitare și nu este nevoie să învățăm cum să dezescaladăm corect un pacient și cum să imobilizăm corect un pacient, cu niște tehnici care să fie sigure atât pentru pacient, cât și pentru personalul medical?”, a întrebat formatorul, în prezentarea susținută vineri la Sibiu.

Acesta a atras atenția că lipsa unor proceduri tehnice clare poate crea probleme inclusiv atunci când un pacient este rănit în timpul imobilizării.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES


”Ne gândim la cazurile în care pacienții se accidentează, sunt accidentați în timpul contenției, după care începem să cerem asistentului medical sau celui care a contenționat notă explicativă: ‘ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat?’ Dar niciodată nu vom putea să spunem: ‘nu ai urmat protocolul’. (…) ‘Am făcut așa, pentru că așa am știut. Nu mi-a spus nimeni, nu m-a învățat nimeni”’, a explicat Gabriel Morosteș.

El consideră necesară elaborarea unui standard tehnic național pentru imobilizarea pacienților psihiatrici, astfel încât angajații să cunoască tehnicile permise, limitele intervenției și modalitățile de reducere a riscului de accidentare.

Un element important este discuția de după intervenție, atât cu echipa medicală, cât și cu pacientul. Scopul nu este doar stabilirea eventualelor greșeli, ci identificarea măsurilor care ar putea preveni repetarea unor situații similare.

Cursul abordează și trauma pe care o poate resimți un pacient în urma imobilizării, iar formatorii încurajează personalul să solicite inclusiv opinia acestuia despre modul în care s-a desfășurat intervenția.

Ideea cursului a prins contur în discuțiile cu Corina Gagiu, director de îngrijiri la Spitalul Clinic de Psihiatrie ‘Prof. Dr. Alexandru Obregia’ din București.

Programul ”Prevenirea și managementul situațiilor conflictuale”, construit pe baza standardelor britanice și adaptat spitalelor din România, a fost organizat în premieră, în acest format, în luna mai, la Spitalul ”Obregia” din Capitală, potrivit inițiatorului. Formatorii de acolo au instruit până acum aproximativ 100 de asistenți medicali. A doua grupă a fost pregătită la Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, unde a participat și formatorul britanic Doug Melia. Acesta a vorbit vineri, la conferință, despre rolul echipamentelor în evaluarea riscurilor.

Cinci secunde înaintea unei decizii

La curs, participanții învață să observe din timp semnele unei crize și să recunoască vorbele și atitudinile care pot calma un pacient sau pot agrava situația. Imobilizarea este abordată ca ultimă soluție. O parte a pregătirii este dedicată discuției de după incident, când echipa analizează intervenția și îl întreabă pe pacient cum a trăit-o și ce ar fi putut face diferit.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES


”Cele cinci secunde înainte de a lua o decizie fac diferența în activitatea noastră”, a declarat, pentru AGERPRES, directoarea de îngrijiri Corina Gagiu.

După primele cursuri susținute la Spitalul ”Obregia”, primele schimbări sunt vizibile în comunicarea cu pacienții și în relațiile dintre angajați, a declarat, pentru AGERPRES, Corina Gagiu, care este asistent medical cu peste 25 de ani de experiență.

”În primul rând, atitudinea față de pacienți și față de noi, în echipă. În partea de teorie punem accent foarte mult pe această comunicare terapeutică, care vizează atât comunicarea personalului medical cu pacientul, dar și comunicarea între membrii echipei personalului medical. (…) Echipele sunt mai unite”, a afirmat Corina Gagiu.

Potrivit acesteia, asistenții medicali învață să nu reacționeze impulsiv în situațiile tensionate și să acorde mai multă atenție comunicării.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES


Formatorii proaspăt școliți la Spitalul de Psihiatrie din Sibiu urmează să își instruiască echipele, iar Morosteș vrea să extindă cursul și în alte spitale. Spune că răspunsurile pacienților vor conta la revizuirea programului. ”Întrebăm pacientul dacă este ceva ce am putea schimba”, a explicat el la conferință.

Stigma bolnavilor de la Psihiatrie – o problemă încă nerezolvată în România

Dincolo de tehnicile medicale, cei doi formatori consideră că România are nevoie de o schimbare a atitudinii față de persoanele cu afecțiuni psihice.

Corina Gagiu a explicat că o familie poate accepta cu dificultate faptul că o persoană apropiată a fost imobilizată într-un spital de psihiatrie, motiv pentru care comunicarea cu aparținătorii este esențială.

Ea consideră că populația ar trebui să primească mai multe informații despre afecțiunile psihice, simptomele acestora și modul în care pot fi ajutate persoanele diagnosticate.

Dr. Ciprian Băcilă, directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie ”Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu și președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, a declarat, pentru AGERPRES, că odată ce clădirea principală a unității medicale a fost adusă la standardele necesare prin renovare, prioritatea este îmbunătățirea pregătirii profesionale a personalului.

În opinia sa, cursul de la Sibiu poate ajuta întreaga echipă, de la asistenți medicali și infirmieri până la medici, să gestioneze mai bine situațiile de criză. Băcilă susține extinderea programului și în alte spitale de psihiatrie.  

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Reacția lui Arafat după ce a fost trimis în judecată: Acuzațiile împotriva mea sunt lipsite de fundament

Reacția lui Arafat după ce a fost trimis în judecată: Acuzațiile împotriva mea sunt lipsite de fundament

Opera Națională București lansează Festivalul Coral ”Stelian Olariu”

Opera Națională București lansează Festivalul Coral ”Stelian Olariu”