După aproape trei ani în care ecoul uneltelor de șantier a dominat saloanele aristocratice, Castelul Teleki din Gornești, considerat cel mai frumos monument baroc din România, și-a redeschis, sâmbătă, porțile, în cadru festiv.
Perla arhitecturală transilvăneană, ridicată între anii 1772 și 1803, a fost salvată printr-o restaurare capitală de 4,6 milioane de euro, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul programului ‘România Atractivă’.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Șantierul a fost o cursă contracronometru pentru specialiști, care, într-un efort uriaș de echipă, ingineri și restauratori de picturi murale, tâmplărie și piatră au readus strălucirea ansamblului istoric, în ciuda unor momente de cumpănă care au testat rezistența structurii.
Inginerul constructor Zsolt Nagy, care cunoaște fiecare piatră a edificiului, a descris presiunea tehnică a acestui proiect monumental.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
‘Provocări au fost. Realizarea acestui turn cu schele ca să ajungi acolo sus să pui paratrăsnetul, după aceea să montezi niște bazine care erau așa de mari încât chiar și transportul era o provocare să le aduci aici. După aceea am avut o porțiune de zid care a căzut, bine că nu a fost nimeni acolo în cursul execuției, și așa mai departe. E o fericire pentru mine că am terminat și că a ieșit așa de frumos. E cel mai frumos castel baroc din România’, a spus Zsolt Nagy.
Una dintre cele mai spectaculoase realizări ale proiectului o reprezintă restaurarea decorațiunilor interioare. În timpul lucrărilor, experții au descoperit și scos la lumină picturi murale excepționale, care recreează atmosfera curților nobiliare europene.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Restauratorul Denes Molnar, cel care a coordonat echipa la fața locului, sub îndrumarea specialistului Lorant Kiss, a dezvăluit secretele din vechiul birou al contelui.
‘Este o decorație tipică acelei perioade, deci vorbim despre un baroc târziu, care la noi practic se întrepătrunde cu rococo, cu clasicismul. Castelele au fost decorate cu tapeturi în general și, acestea fiind foarte scumpe, s-a făcut pictură în acel stil. S-a făcut acea decorație care aparent este de piatră de marmură, dar de fapt este pictată cu ulei. Trebuie să știți că aproximativ 30% s-a păstrat din pictură, dar s-a putut reconstrui și practic vedem acel ambient tipic perioadei’, a arătat Denes Molnar.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Proprietarul castelului, contele Kálmán Teleki, s-a declarat extrem de mulțumit de calitatea lucrărilor efectuate de echipa de restauratori și a ghidat primul grup de turiști chiar la redeschiderea porților.
‘Sunt foarte mulțumit de ce s-a făcut. Evident, sunt unele probleme, fiecare construcție are problemele ei, dar, în general, trebuie să recunosc că societatea care a lucrat aici a fost foarte, foarte bine organizată. Castelul va fi deschis și vor putea veni cât mai mulți să vadă ce s-a realizat. Vor constata că Europa nu este un lucru atât de negru pe cât gândesc unii că ar fi, pentru că aceste castele au fost realizate din banii contribuabililor europeni’, a declarat Kálmán Teleki.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Cu ocazia restaurării s-a intervenit la acoperiș, care este nou, la fel și sistemul de încălzire, sistemul electric, de apă și canalizare, iar pentru partea de structură s-a optat strict pentru tehnici tradiționale de restaurare, nu pe materiale moderne invazive.
‘Unde am putut să păstrăm – de exemplu noi avem uși foarte frumoase din stejar, avem părți din parchet care au rămas – am păstrat toate elementele originale, nu am pus beton înăuntru, am restaurat și am păstrat. Mă gândesc că toate astea sunt un pas foarte mare înainte și eu mă gândesc că încă 50 de ani o să trăiască acest castel’, a arătat proprietarul monumentului.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Contele le-a spus turiștilor că pentru amenajările interioare în sprijinul său au venit o serie de familii din Belgia și Franța, care au donat piese de mobilier de epocă, care vor constitui colecția muzeului ce urmează să fie amenajat aici.
‘Pe partea de dotări, de mobilier, de piese la interior nu avem fonduri. Noi aveam deja o colecție de mobilier, dar o să facem un pic mai mare partea muzeală. Am reușit să primim cadou mai multă mobilă, destul de interesantă, de la prietenii mei din Belgia, din Franța. Așa că, parțial, sunt deja aici, parțial sunt încă în Belgia și toate astea o să vină și o să amenajăm acele piese de muzeu. Va fi un muzeu și, în plus, mai avem un parteneriat cu o asociație care o să facă un muzeu special la noi, care o să vorbească în mare parte de evoluția clasei noastre sociale, a aristocrației în perioada istorică’, a subliniat Kálmán Teleki.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
El a explicat că stilul arhitectural specific al Castelului Teleki din Gornești se numește Grassalkovich sau barocul de tip Grassalkovich, o variație regională unică a barocului târziu central-european, numit astfel după arhitectul și nobilul Anton Grassalkovich. El a impus acest model arhitectural în secolul al XVIII-lea, inițial prin construcția palatului său de la Gödöllő (Ungaria), care are anumite caracteristici: forma de ‘U’ sau ‘E’.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
‘Clădirile au o simetrie perfectă, cu un corp central proeminent și aripi laterale care delimitează o curte de onoare. În plus, au pavilionul central masiv, fiind de rezistență a fațadei, fiind adesea decorat cu o cupolă elegantă, cum este cea în formă de bulb sau de clopot, care adăpostește marea sală de recepție la etaj. Stilul combină elemente decorative dinamice de baroc târziu, detalii florale de rococo și linii exterioare geometrice preluate din clasicism. Datorită succesului acestui proiect, aristocrația a copiat masiv modelul, iar în Ungaria – cel mai faimos exemplu este Palatul Regal din Gödöllő și Castelul Nagytétény din Budapesta. În Serbia, cel mai reprezentativ este Castelul Kapetanovo sau Palatul de la Hatas, care păstrează elemente simetrice și proporții specifice acestui tip de baroc rezidențial’, a precizat Teleki.
Sala mare sau salonul de recepție de la etaj, povestește contele, este cea mai reprezentativă și spectaculoasă încăpere a castelului, fiind situată exact sub cupola centrală a pavilionului principal. Deși interiorul a fost grav afectat de jafurile de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, această sală festivă și-a păstrat câteva elemente originale, de o valoare inestimabilă, cum ar fi tencuiala și pictura originală, două sobe din porțelan, șemineul alb și cele trei candelabre de sticlă.
În plus, s-a păstrat și blazonul familiei Teleki, un element heraldic de mari dimensiuni, încrustat deasupra ușilor de la intrare și în zona balconului, care oferă deschidere către curtea de onoare.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
În momentul naționalizării formale din anul 1949, le-a spus contele turiștilor, în castelul de la Gornești locuia contele Mihály Teleki, tatăl său, împreună cu familia lui. Acesta făcea parte din ramura Szék a familiei nobiliare Teleki, descendentă direct din cel mai mic fiu al cancelarului Mihály Teleki – Sándor.
Actualul proprietar, Kálmán Teleki, este fiul cel mai mic al contelui Mihály Teleki.
‘În septembrie 1944, familia s-a refugiat temporar în Ungaria din cauza apropierii trupelor sovietice, dar a revenit la Gornești în primăvara anului 1945, găsind castelul complet jefuit de mobilier și cărți. Aici au stat trupe germane, iar apoi sovietice, aceștia din urmă ținând caii la parter. (…) Apoi, când regimul comunist a confiscat castelul, împreună cu familia mea ne-am mutat și am locuit aproape două decenii într-un subsol insalubru, cu doar două camere, din Târgu Mureș’, a precizat Kálmán Teleki.
Contele a condus grupul și în parcul dendrologic al castelului, care a fost amenajat inițial la începutul secolului al XIX-lea ca o grădină peisagistică în stil englezesc, unde se găsesc mai multe exemplare de arbori rari și seculari de o valoare botanică deosebită.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
‘Piesa de rezistență a parcului, a arătat Teleki, este un exemplar magnific de Ginkgo Biloba, care are o vârstă estimată la peste 250 de ani. Acesta a fost plantat în jurul anului 1800 de contele József Teleki al II-lea, după o călătorie de documentare prin marile grădini din Anglia. I se spune ‘The Gold Tree’, fiindcă toamna oferă un spectacol vizual unic, acoperind solul cu un covor dens de frunze aurii’, a arătat contele.
În total, parcul găzduiește în jur de 24 de exemplare din această specie rară, precum și cedri de mlaștină, platani seculari, stejari bătrâni, castani, frasini, salcâmi, mesteceni și nuci, parcul fiind faimos și pentru cele 11 statui alegorice din piatră.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Pe lângă arhitectura impresionantă, castelul devine și un adăpost al memoriei afective a comunității. Patru camere ale edificiului au fost puse la dispoziție de proprietar pentru a găzdui o colecție impresionantă de costume populare, broderii și obiecte artizanale, adunate de o viață întreagă de o fostă profesoară din zonă.
Mária Erzsébet Matei, profesoară de canto, reprezentantă a cercului de broderie din Gornești, și-a prezentat comorile, pe care le-a achiziționat mulți ani la rând.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
‘Sunt sute de piese, numai din port popular avem vreo 25 din toate regiunile, avem și românesc, și brâu, și țigănești, avem din Bucovina, Suceava. Majoritatea sunt vechi, dar de exemplu din Gornești portul popular l-am refăcut după o fotografie ce a fost făcută în 1906. Să vă uitați cât de frumoase și cât de migălos și frumos au lucrat bunicii noștri fără lampă, fără electricitate, fără lupă, că noi de exemplu brodăm cu lupă că nu vedem, vezi Doamne, în schimb bunica a făcut niște broderii, dantele fără lupă. Expoziția va sta aici cât timp contele ne dă voie’, a arătat Mária Erzsébet Matei.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Ziua redeschiderii transformă domeniul Teleki într-un hub cultural viu.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Publicul a fost invitat la tururi ghidate gratuite în limbile română și maghiară, ateliere de creație pentru cei mici și un spectacol nonverbal de teatru de păpuși susținut de artiștii Bonczidai Dezső și Szabó Dániel.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
După-amiază, specialiști precum Csilla Hegedűs, Fundația Transylvania Trust, și arheologul Bulcsú Ötvös Koppány, secretar de stat în Ministerul Culturii, vor dezbate viitorul turismului cultural în cadrul mesei rotunde ‘Patrimoniu viu – castele, turism și comunitate’.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Ziua se va încheia pe acordurile pianistului Tibor Cári, acompaniat de momente coregrafice de excepție, marcând simbolic renașterea unui monument care refuză să devină trecut.
