in ,

REPORTAJ/Olt: 5.000 de copii născuți prematur la Slatina – de la lupta pentru fiecare gram la reîntâlnirea cu medicii salvatori

REPORTAJ/Olt: 5.000 de copii născuți prematur la Slatina – de la lupta pentru fiecare gram la reîntâlnirea cu medicii salvatori

Copii care au cântărit la naștere mai puțin de un kilogram, bebeluși care au petrecut săptămâni întregi în incubatoare și părinți care au învățat să se bucure de fiecare gram câștigat și de fiecare respirație a micuților lor s-au reîntâlnit, marți cu medicii și asistenții care le-au fost alături în primele și cele mai dificile momente ale vieții, în cadrul evenimentului ‘Luptători din prima secundă, învingători pentru o viață’.

Unii dintre copiii îngrijiți în urmă cu ani de zile în secția de Neonatologie sunt acum adolescenți, alții au venit la eveniment în brațele părinților, iar poveștile lor au arătat cât de mult poate însemna pentru un nou-născut prematur fiecare gest de îngrijire, fiecare echipament medical și fiecare încurajare oferită familiei.

Evenimentul ‘Luptători din prima secundă, învingători pentru o viață’, organizat de Spitalul Județean de Urgență (SJU) Slatina cu ocazia Zilei Mondiale a Prematurității și găzduit de Consiliul Județean Olt, a adus împreună foști pacienți ai secției de Neonatologie, familiile acestora, personal medical și reprezentanți ai autorităților.

Amprenta pusă asupra echipei medicale de cei peste 5.000 de copii prematuri îngrijiți la Slatina în ultimii 15 ani, fiecare cu propria poveste, lasă în urmă uneori emoții ce se exprimă și prin voce tremurată sau ezitări, a dezvăluit medicul neonatolog Lucica Alexe, șefa secției de Neonatologie de la SJU Slatina.

 

‘Dacă vocea mea va tremura, dacă voi avea o ezitare, o pauză sau o bâlbâială, să știți că nu sunt semne de slăbiciune, sunt semne de trăire. Sunt ecoul emoțiilor acumulate în ani de muncă, sunt memoria celor peste cinci mii de copii prematuri pe care i-am îngrijit de-a lungul timpului’, a spus medicul.

Aceasta a arătat că fiecare copil îngrijit în secție a însemnat o experiență și o lecție pentru personalul medical, iar prematuritatea rămâne una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne.

‘Unul din zece nou-născuți este prematur. Un copil din zece începe viața într-un spațiu steril, printre fire, monitoare și lumini reci. Un copil din zece are nevoie de aparate care să-i susțină respirația, de mâini care să-l protejeze, de ochi care să-l vegheze’, a afirmat Lucica Alexe.

Pentru părinții care trec printr-o asemenea experiență, prematuritatea nu este doar un diagnostic medical, ci o perioadă în care fiecare progres al copilului devine un motiv de speranță.

‘Este o perioadă în care fiecare gram câștigat devine o sărbătoare, fiecare respirație un triumf, fiecare zi un dar’, a subliniat medicul neonatolog.

Ea a amintit și de copiii care, în ciuda eforturilor echipelor medicale, nu au supraviețuit, arătând că aceștia nu sunt uitați și fac parte din istoria secției.

‘Ei nu sunt uitați, ei sunt parte din noi. Ei sunt parte din istoria secției noastre. Ei sunt parte din progresul medical. Prin existența lor scurtă și prețioasă au deschis drumuri, au inspirat protocoale noi, au determinat achiziții de echipamente mai performante, au făcut ca medicina să fie mai atentă, mai empatică, mai pregătită. Sacrificiul lor a salvat vieți. Astăzi îi onorăm cu respect, cu recunoștință și cu o tăcere plină de iubire’, a spus Lucica Alexe.

În ultimii ani, secția de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Slatina a beneficiat de investiții în aparatură și incubatoare, cu sprijinul Consiliului Județean Olt, al Ministerului Sănătății, al sponsorilor și al organizațiilor neguvernamentale.

În urma ultimei evaluări desfășurate în acest an, maternitatea Slatina a fost reclasificată de la nivelul II A la nivelul III A în sistemul național de clasificare a maternităților, ceea ce confirmă posibilitatea acordării unor îngrijiri mai complexe nou-născuților, a menționat medicul neonatolog.

‘Pentru noi, această avansare reprezintă mai mult decât o schimbare de categorie. Este confirmarea faptului că investițiile realizate, profesionalismul echipei și preocuparea permanentă pentru creșterea calității actului medical se traduc în capacitatea de a oferi îngrijiri tot mai complexe și mai sigure nou-născuților și copiilor prematuri care au nevoie de noi’, a explicat medicul.

Lucica Alexe a precizat că îngrijirea prematurilor nu se încheie la externarea din maternitate, primele luni și primii ani fiind esențiali pentru dezvoltarea acestora. În acest sens, secția analizează înființarea unui cabinet de follow-up, în care copiii să fie monitorizați prin controale programate la vârste de două, șase, 12, 18 și 24 de luni.

‘Îngrijirea unui copil prematur nu este munca unui singur medic. Ea presupune implicarea unei întregi echipe multidisciplinare, formată din neonatologi, cardiologi pediatri, oftalmologi pediatri, neurologi pediatri, chirurgi și ortopezi pediatri, kinetoterapeuți și alți specialiști care contribuie fiecare prin expertiza sa la dezvoltarea și recuperarea acestor copii’, a declarat șefa Secției Neonatologie.

Cabinetul de monitorizare ar urma să permită identificarea timpurie a eventualelor tulburări de dezvoltare și acordarea sprijinului necesar copiilor și familiilor acestora după plecarea din spital.

 


 

‘Misiunea noastră nu se încheie odată cu externarea. Ea continuă prin urmărire, evaluare și sprijin acordat copiilor și familiilor lor, astfel încât fiecare prematur să aibă șansa unei dezvoltări cât mai bune’, a punctat medicul.

Cea mai emoționantă confirmare a muncii echipei medicale a fost însă prezența la eveniment a unor copii și adolescenți care au trecut cândva prin incubatoarele secției și care acum cresc, merg la școală și își construiesc propriul drum.

‘Ei sunt victoria, ei sunt miracolul, ei sunt răspunsul la toate nopțile nedormite, la toate lacrimile, la toate temerile, la toate rugăciunile nerostite. Ei sunt dovada vie că fragilitatea poate deveni forță, că începuturile dificile pot duce la drumuri luminoase, că un copil născut prea devreme poate ajunge foarte departe’, a spus Lucica Alexe.

***

Nevoia de sprijin emoțional a părinților copiilor născuți prematur a fost adusă în atenție de psihologul Andreea Dobra

 

Dincolo de intervențiile medicale și de lupta pentru supraviețuire a nou-născutului, nașterea prematură înseamnă și o experiență emoțională dificilă pentru părinți, care trebuie să se adapteze brusc unei realități pe care nu au avut timp să o pregătească.

Psihologul Andreea Dobra a vorbit despre efectele psihologice ale nașterii premature atât asupra mamei, cât și asupra tatălui, subliniind importanța sprijinului acordat întregii familii.

‘Atunci când un copil vine pe lume înainte de termen, nu doar nașterea are loc prematur, ci și întâlnirea părinților cu o realitate pentru care nu au avut suficient de mult timp să se pregătească emoțional. Odată cu nașterea prematură a unui copil, se nasc prematur atât o mamă, cât și un tată’, a explicat psihologul.

Dacă pentru personalul medical prioritatea este stabilizarea nou-născutului, părinții se confruntă cu o schimbare bruscă a așteptărilor legate de venirea pe lume a copilului. În locul primelor momente de apropiere, aceștia se găsesc în fața incubatorului, a aparaturii medicale, a alarmelor și a incertitudinii privind evoluția bebelușului.

‘Bucuria de a deveni mamă coexistă cu frica de a pierde, cu neputința și nu de puține ori și cu vinovăția. Întâlnesc întrebări cum ar fi: Oare am greșit cu ceva? Oare aș fi putut preveni această naștere prematură? Este corpul meu responsabil pentru ce s-a întâmplat acolo?’, a arătat Andreea Dobra.

 

Psihologul a explicat că stresul matern se poate manifesta prin anxietate, tulburări de somn, gânduri repetitive, dificultăți de concentrare sau retragere emoțională, reacții care nu trebuie considerate automat manifestări patologice, ci pot reprezenta răspunsuri firești într-un context dificil. Dacă persistă și afectează funcționarea mamei, acestea pot indica însă riscul unor tulburări de anxietate, depresie post-partum sau simptome post-traumatice.

Unul dintre obiectivele intervenției psihologice este recâștigarea sentimentului de competență maternă, iar gesturile aparent mici pot avea o semnificație importantă pentru mamă.

‘Chiar și gesturile aparent mici, cum ar fi atingerea copilului, participarea la îngrijirea acestuia sau contactul piele pe piele, atunci când starea medicală permite, pot avea o semnificație emoțională deosebită. Ele transmit mamei că, dincolo de aparatură și de intervențiile medicale, există un rol pe care nimeni nu-l poate îndeplini exact așa cum îl poate face ea’, a explicat Andreea Dobra.

Psihologul a atras atenția și asupra dificultăților emoționale ale taților, care, de multe ori, simt presiunea de a fi puternici și de a nu-și exprima teama sau suferința pentru a nu destabiliza și mai mult familia.

‘Dar cine îl susține pe cel care trebuie să-i susțină pe toți? Uneori, hiperactivitatea tatălui nu reflectă absența suferinței, ci reprezintă modalitatea lui de a o gestiona’, a spus aceasta, recomandând implicarea taților în îngrijirea nou-născutului și validarea propriilor emoții.

În opinia sa, sprijinul psihologic în neonatologie trebuie să fie centrat pe întreaga familie și să înceapă încă din interacțiunile cotidiene dintre personalul medical și părinți.

‘Uneori, sprijinul psihologic apare chiar înainte de intrarea psihologului în salon prin tonul vocii unui medic, prin răbdarea unei asistente, printr-o explicație oferită la momentul potrivit sau prin întrebarea simplă: Dumneavoastră de ce aveți nevoie astăzi?’, a arătat Andreea Dobra.

Psihologul a mai subliniat că îngrijirea copilului nu trebuie să lase în plan secund nevoile emoționale ale părinților.

‘Mama nu trebuie să ducă singură povara, iar tatăl nu trebuie să fie permanent stâncă. (…) În timp ce nou-născutul prematur are nevoie de un incubator care să-i protejeze fragilitatea biologică, mama are nevoie de un incubator emoțional construit din empatie, siguranță, înțelegere și sprijin. Să nu uităm să îngrijim și mama în timp ce îngrijim copilul’, a transmis psihologul.

***

Mulți copii născuți prematur au menținut în timp legătura cu medicii și s-au întors să le mulțumească

Printre participanții la eveniment s-a aflat și Robert Andrei Mustață, care a împlinit 18 ani și care a venit special pentru a-și revedea medicul neonatolog care i-a fost alături după naștere. Tânărul a povestit că a aflat de la mama sa, care lucrează în secție, despre agitația din jurul nașterii sale și despre eforturile depuse de medici.

‘Știu că a venit (la nașterea lui n.r.) și doamna doctor Alexe, deși avea liber și a venit special pentru mine. Și sunt foarte recunoscător, mai ales doamnei doctor Alexe, care mi-a fost alături încă de mic și orice problemă medicală am avut, a fost alături de mine și m-a ajutat, mi-a fost ca o a doua mamă’, a spus, pentru AGERPRES, Robert.

 

Acum este elev de liceu și se pregătește pentru examenul de Bacalaureat, iar planurile sale de viitor sunt legate tot de domeniul recuperării medicale: vrea să devină kinetoterapeut.

 

 

 

Un tată prezent la eveniment, Cristian Manea, a povestit despre începutul dificil al fiului său acum în vârstă de opt luni, Andrei Matei, născut prematur la 33 de săptămâni, cu o greutate de 1.910 grame. Familia a petrecut o lună și jumătate în spital, perioadă în care părinții au avut emoții pentru evoluția copilului.

‘Doamna doctor Alexe a fost cea care l-a ajutat foarte mult pe bebele nostru, Andrei Matei. Era micuț la naștere, avea 1.910 grame, iar acum are 8.780 de grame, e bine acum’, a relatat tatăl, pentru AGERPRES, arătând că a fost permanent alături de soție și de copil în perioada spitalizării.

Ștefania, mama unui băiat care va împlini șapte ani, și-a amintit că, la naștere, copilul avea o culoare vineție și a avut nevoie de terapie intensivă neonatală, ventilație mecanică și transfuzii de plasmă.

‘A trebuit să stea în incubator și tot ce înseamnă terapie intensivă, două săptămâni și jumătate, ventilat mecanic, transfuzii de plasmă, a fost o luptă. Când l-am născut era vânăt și slăbuț, dar după cele două săptămâni mi-am văzut al copil, un copil roz, frumos’, a povestit mama, pentru AGERPRES.

 

Ea a spus că încurajările medicilor au ajutat-o să depășească perioada dificilă, iar fiul său este acum ‘un copil perfect, normal, dezvoltat din toate punctele de vedere’.

Flori Corbea, mama a două fetițe născute prematur, a rememorat experiența nașterii fiicei sale Thea, venită pe lume la 33 de săptămâni, într-o zi de 17 decembrie. Pentru familie, perioada petrecută în spital a însemnat o luptă emoțională, dar și bucuria fiecărui progres al copilului.

‘Să-ți vezi copilul atât de mic și de fragil într-un incubator, să nu-l poți ține în brațe, cu siguranță dumneavoastră știți despre ce vorbesc atât mămicile, cât și tăticii, să te bucuri la fiecare gram și, când spun gram, cu toții știm ce înseamnă acel gram’, a spus aceasta.

Thea a petrecut sărbătorile de iarnă în secția de Neonatologie, unde personalul medical a pregătit pentru micuți costumașe de Crăciun. Mama și-a amintit cu emoție imaginea bebelușilor îmbrăcați în costume de spiriduși, în incubatoare, și sprijinul primit din partea medicilor Lucica Alexe și Bighea.

‘Prematuritatea înseamnă începuturi fragile, dar nu întotdeauna povești cu un final fragil. Înseamnă luptă, iubire și speranță. Iar Thea va rămâne mereu mica mea luptătoare și una dintre cele mai frumoase dovezi că minunile totuși există’, a transmis Flori Corbea.

O altă mamă, Ioana, a povestit că fiica sa s-a născut cu două luni mai devreme și a petrecut șase săptămâni în spital. Pentru copil, personalul secției de Neonatologie a devenit, practic, prima familie.

‘Întreaga secție de neonatologie, împreună cu medicii, asistente, infirmiere, au reprezentat, de fapt, prima ei familie. Acești oameni au ținut-o în brațe prima dată, au îmbrățișat-o. Prima aniversare, de o lună, tot în spital’, a spus Ioana.

Ea a arătat că, deși fetița a avut o notă mică la naștere, acest lucru nu i-a definit evoluția, iar acum este un copil normal. Familia încearcă să păstreze obiceiul de a reveni anual în secție, pentru a-i revedea pe cei care au îngrijit-o.

La eveniment a fost prezentă și Crina Jilavu, consilier județean și mama unui băiat în vârstă de 11 ani, născut prematur, cu o greutate de numai 800 de grame, într-o maternitate din București. Ea a amintit că, în urmă cu 11 ani, Spitalul Județean de Urgență Slatina nu avea dotările necesare pentru îngrijirea unui prematur atât de mic.

‘Astăzi, prematuri mici, vedem aici, sunt tratați la Județean de Urgență Slatina și nu mai trebuie să plece la București’, a afirmat Crina Jilavu, remarcând evoluția secției de Neonatologie.

***

Sprijinul echipei medicale și investițiile în neonatologie

Președinta Asociației Prematurilor din România, Diana Gămulescu, a vorbit despre experiența personală care a determinat-o să se implice în sprijinirea familiilor și a unităților medicale care îngrijesc nou-născuți prematuri. În urmă cu 14 ani, aceasta a născut gemeni înainte de termen și a cunoscut atât lupta copiilor pentru supraviețuire, cât și provocările părinților.

 

Asociația a dezvoltat proiectul ‘Îmbrățișarea Vindecă’, care promovează contactul piele pe piele, terapia Kangaroo Care și implicarea părinților în îngrijirea nou-născuților, inclusiv prezența taților în perioada spitalizării. Organizația a susținut, de asemenea, programe de educație medicală pentru cadrele sanitare și a donat peste 100 de echipamente și dispozitive medicale.

Managerul Spitalului Județean de Urgență Slatina, Cosmin Floreanu, a evidențiat rezultatele activității secției de Neonatologie, arătând că peste 5.000 de copii prematuri au fost salvați, tratați și recuperați în ultimii 15 ani.

‘Secția Neonatologia Spitalului Județean de Urgență Slatina și cele peste 5.000 de cazuri de copii prematuri salvați, tratați și recuperați, este un exemplu de ce înseamnă ca la dedicarea și profesionalismul medicului să se alăture investițiile în aparatură și incubatoare performante ale Consiliului Județean Olt și ale sponsorilor’, a declarat managerul.

Acesta a precizat că secția asigură îngrijire și suport pentru nou-născuți cu risc crescut, prematuri sau cu greutate mică și foarte mică la naștere, fiind o unitate de terapie intensivă neonatală cu un grad avansat de complexitate.

 

Directorul medical al spitalului, medicul de chirurgie plastică Florin Popa, a subliniat că această specialitate presupune mult mai mult decât îngrijirea nou-născutului imediat după naștere.

‘Am înțeles că neonatologia nu înseamnă doar să trăiești și să ștergi un copil la naștere. Neonatologia înseamnă prematuritate, înseamnă terapie intensivă neonatală, înseamnă aparatură performantă, proceduri medicale complexe, decizii dificile, luate uneori în câteva secunde și o responsabilitate extraordinară’, a spus Florin Popa.

El a mulțumit personalului medical pentru activitatea desfășurată și a arătat că investițiile în echipamente sunt esențiale pentru ca medicii să își poată concentra întreaga atenție asupra pacienților.

 

‘În neonatologie, poate mai mult decât în multe alte specialități, acest lucru poate face diferența dintre viață și moarte’, a afirmat directorul medical, adăugând că în spatele fiecărui rezultat există un copil, o mamă care așteaptă cu speranță și o familie care trece prin momente pe care nu le va uita niciodată.

Directorul de îngrijiri medicale, Mirela Stăncioiu, a vorbit despre responsabilitatea asistenților medicali și despre importanța empatiei în relația cu părinții, care interpretează fiecare gest al personalului în funcție de evoluția copilului.

 

‘Dacă ai zâmbit, le dai foarte multă speranță părinților, dacă ești pur și simplu întâmplător trist în ziua respectivă sau în momentul respectiv, poate creezi o dramă în familia respectivă’, a explicat aceasta.

La rândul său, prefectul județului Olt, Emil Albotă, care a mărturisit că și el a fost un copil născut înainte de termen, a apreciat curajul micuților și eforturile personalului medical.

‘Început dificil nu înseamnă un destin dificil. Uneori, cele mai frumoase povești de viață încep cu cele mai mari provocări’, a spus prefectul, considerând că pregătirea personalului și investițiile în aparatură sunt esențiale pentru ca șansele copiilor să nu depindă de locul în care se nasc.

 

Vicepreședintele Consiliului Județean Olt, Ionuț Ivan, a transmis că administrația județeană va continua să susțină investițiile în Spitalul Județean de Urgență Slatina, în aparatură și în condiții mai bune pentru pacienți și personalul medical.

Directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Olt, Adela Bobeș, a precizat că instituția va sprijini în continuare implementarea programelor de sănătate, a programelor de screening și a activităților de informare în județ.

 

Susținerea secției de Neonatologie nu înseamnă doar sprijinirea personalului medical, ci mai ales oferirea unor șanse în plus copiilor care vin pe lume înainte de vreme, fost mesajul transmis întregii comunități de medicul Lucica Alexe.

 

‘Sprijinul dumneavoastră nu se transformă în confort pentru noi, se transformă în viață pentru ei’, a spus medicul, iar copiii care au revenit marți la Slatina, unii la câteva luni de la naștere, alții după 18 ani, au fost poate cea mai convingătoare mărturie a acestei afirmații.

 

Foto: (C) CRISTINA MATEI / AGERPRES

 

Mai multe fotografii de la eveniment pe Spitalul Județean de Urgență Slatina/Facebook

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Hochei: Site-ul Federației internaționale, victima unui atac cibernetic, fiind postate mesaje în sprijinul Rusiei

Hochei: Site-ul Federației internaționale, victima unui atac cibernetic, fiind postate mesaje în sprijinul Rusiei