La Timișoara este în plină desfășurare cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Medieval al Castelului Huniade, timișorenii și nu numai fiind așteptați să pătrundă într-o lume demult apusă.
Castelul Huniade reprezintă ”inima” istorică a Timișoarei, iar Muzeul Național al Banatului, care își are sediul în monumentala clădire, îi dedică în fiecare an un festival.
Festivalul a început vineri seara, cu o paradă prin centrul Timișoarei. Au trecut prin fața a sute de privitori, călare pe armăsari sălbatici aduși din stepele Asiei, regele Sigismund de Luxemburg, regina Barbara de Celje și anturajul lor, casele nobiliare de Celje, Garai, Ostoja, Ozora, Lazarevic, mercenari din Europa Centrală, cavaleri acoperiți de faimă în cele mai strălucite întreceri și cele mai aprige războaie, oșteni din Valahia, diplomați, orășeni, meșteri destoinici ai breslelor, bucătari de curte, fețe bisericești, călători din Orient, jongleri și menestreli ai hanurilor și castelelor.
‘Suntem la începutul veacului al XV-lea, când umbra Semilunei se întinde peste hotarele Regatului, iar regele Sigismund leagă o nouă frăție cu cei mai temuți căpitani de oaste ai vecinătății: Ordinul Dragonului, menit să ia frâiele luptei antiotomane. Purtând ea însăși semnul Dragonului, Timișoara devine scena veselelor serbări prilejuite de această nobilă alianță’, a declarat, pentru AGERPRES, Sergiu Galiș, realizator radio de emisiuni pe teme istorice.
Seara s-a încheiat cu un turnir al cavalerilor. Pentru trei zile, Timișoara devine astfel cetate medievală, cu străzi animate, cavaleri și menestreli, arome vechi și ecouri de legendă, în care istoria se rescrie cu zâmbete și aplauze.
În parcul din jurul Castelului Huniade, cavalerii își vor încrucișa spadele, meșterii își vor deschide atelierele, iar menestrelii vor readuce la viață muzica vechilor curți și taverne. Regi, regine, case nobiliare, mercenari și călători vor reconstitui atmosfera începutului de secol XV, când alianțele se pecetluiau prin jurăminte, iar onoarea se apăra în turnir.
Publicul va descoperi meșteșuguri medievale, demonstrații de luptă și cavalerie, întreceri de tir cu arcul, gastronomie istorică și concerte live.
Marele ospăț regal, învestirea cavalerilor Ordinului Dragonului și spectacolul de teatru pirotehnic vor întregi povestea.
Sunt trei zile în care istoria coboară din cronici și își reia locul printre oameni, chiar în centrul Timișoarei.
Sâmbătă și duminică sunt programate Serbările regale, cu tabere medievale care prind viață, iar atelierele de fierărie, monetărie regală, țesut textile de lux, ceramică, obiecte de iluminat, pielărie și tir cu arcul istoric își deschid porțile pentru public.
La orele prânzului, bucătarii Curții se vor întrece în pregătirea celor mai alese bucate pentru masa regelui și a oaspeților săi, în adevărate incursiuni în istoria gastronomiei medievale.
Vor urma alte manifestări pline de farmecul epocii, întrecerea caselor nobiliare, dueluri în armură, cu spadă și scut, dar și o călătorie în lumea țesăturilor de in în care descoperim producția, uzul și cultura textilelor de lux în Evul Mediu Târziu.
Trupa Peregrinii va aduce muzică și ‘Triumful Luminii. Cultura obiectelor de iluminat medievale’, cântece și farse medievale, iar la vremea cinei se deschide marele ospăț regal – Regele anunță constituirea Ordinului Dragonului și îi învestește pe cei dintâi cavaleri. Se aduc bijuterii ale gastronomiei medievale, răsună muzica și dansul de curte. Se anunță învingătorii turnirului, precum și cea mai vitează casă nobiliară a regatului. Sunt primiți emisarii otomani, alături de un straniu călător, stăpân al șerpilor.
Duminică, la ora 15:30, grupurile participante vor prezenta salutul de încheiere a Festivalului, cavalerii își pleacă steagurile, meșterii își strâng uneltele, iar porțile cetății se închid peste încă o poveste, iar, până la următoarea întâlnire, istoria rămâne cu noi.
***
Din zorii veacului al XIV-lea, Carol Robert de Anjou a vizitat Cetatea (1307) și a dispus construirea unui palat regal pe locul actualului Castelul Huniade, mutând aici Curtea și Capitala Regatului Ungariei în timpul anarhiei feudale, pentru ca, în 1552, Cetatea să fie cucerită de Imperiul Otoman sub conducerea lui Ahmed-Pașa și transformată în vilaiet (pașalâc), deschizând o lungă perioadă de stăpânire turcească, până în 1716.
Luna octombrie înseamnă, pentru istoria Timișoarei, un moment de răscruce, în urmă cu 310 ani fiind eliberată de sub dominația otomană de trupele habsburgice conduse de prințul Eugeniu de Savoya, pe 18 octombrie 1716. A fost ziua în care Cetatea a fost scoasă din lumea medievală a pașalâcului turcesc, fiind așezată cu fața spre Europa, civilizația occidentală, spre Iluminism.
Foto: Otilia Halunga/AGERPRES
