Primul festival de rock găzduit de Satul pescăresc de la marginea orașului Tulcea va reveni anul viitor cu o nouă ediție, asociația Seawolves MC dorind să transforme evenimentul într-o tradiție.
Reprezentantul asociației, Claudiu Popescu, a declarat, pentru AGERPRES, că evenimentul din Tulcea a fost organizat în baza unei experiențe de 15 ani căpătate în timpul unui festival similar în județul Constanța și a apreciat locul evenimentului, Muzeul Satul pescăresc, drept unul ‘inedit’.
‘Este un început de drum, într-un loc inedit. Tocmai pentru că este vorba de muzică, am ales să fim mai retrași, ca să nu-i deranjăm pe localnici. Vrem să devină un festival anual. Noi ne-am străduit să-l organizăm cât de bine putem. Anul viitor ne întoarcem 100%’, a menționat Claudiu Popescu.
Seawolves Delta Fest a adus la Tulcea trupe rock din Italia, Moldova, România, și Ucraina, iar oaspeții au avut la dispoziție diverse preparate tradiționale, unele dintre ele, ca de exemplu braga, având puternice amprente internaționale, deși cei care le produc au trăit în Tulcea 15 ani, iar acum locuiesc în Năvodari.
‘Noi facem braga din grâu, griș, mălai, mei. Este un amestec de cereale care se fierbe, se trece prin sită, se lasă două sau trei zile la fermentat, iar apoi se îmbuteliază’, a declarat tânărul comerciant de bragă, Dogan Erguler.
Tatăl lui își aduce aminte că prima dată a cumpărat bragă din Galați.
‘Braga românească se face din tărâțe. Am cumpărat-o din Galați, am pus-o în frigider și a doua zi a pufnit, că are drojdie. Apoi, am fost în Turcia, am cumpărat tot, aparat, produse și am învățat acolo să vin să fac aici. Asta e bragă originală și naturală. Fermentează doar cu zahăr. Are culoare mai deschisă decât cea românească’, a povestit Teigun Erguler.
Braga s-a vândut la fel de bine ca storceagul, un preparat de lux al Deltei.
‘Am mâncat un storceag de nisetru care a fost foarte bun. A mai rămas un pic în bol, pentru că porția a fost prea mare’, a afirmat unul dintre participanții la eveniment, Bogdan R.
În cadrul Seawolves Delta Fest, peste 100 de motocicliști s-au prezentat sâmbătă și pe străzile orașului într-o paradă.
‘Paradele sunt modul nostru de a face lumea atentă că și noi suntem în trafic, pentru că facem filtering în trafic. Dacă în momentul acela s-a făcut o greșeală din partea motociclistului, dar și din partea conducătorului auto, apar probleme și nimeni nu dorește așa ceva. La parade, noi vrem să arătăm motoarele, că nu suntem oamenii ăia răi de pe stradă, că nu doar vrem să facem gălăgie, ci că sunt frumoase. Așa ne mai strângem eventual și oameni care înțeleg această pasiune’, a afirmat președintele clubului Carpathian Riders România, Emilian Bratosin.
El a venit din București la Tulcea pe o motocicletă Honda Goldwing din anul 1997, un model clasic cu accesorii cromate, și a apreciat evenimentul aflat la început de drum.
‘Festivalul acesta e acolo unde trebuie să fie. Anul viitor, clar că va fi mai bun. Vibe-ul pe care ți-l oferă oamenii care râd la o bere, oamenii care stau la un suc este minunat pentru noi motocicliștii și clar voi reveni anul viitor’, a mai spus Emilian Bratosin.
Festivalul a avut și o componentă umanitară, așa încât cei care au cumpărat produse cu emblema Seawolves pot spune că au făcut și o faptă bună.
‘În fiecare an, avem o acțiune mare de voluntariat. De exemplu, anul acesta, avem în județul Vrancea, în Farcaș, o acțiune de construire a unui pavilion pentru copiii cu autism. Noi, orice proiect am început l-am dus la sfârșit în maximum un an, iar pavilionul va fi făcut exclusiv de asociație. Pe 26 iulie turnăm cele patru fundații pentru pavilioane. Unul dintre ele va fi dus la final de noi’, a declarat reprezentantul asociației Bikers fo Huminity, Ionuț Fan.
Aflat la marginea orașului, pe malul minideltei cunoscute sub numele Zagăn sau Zaghen, Satul pescăresc, obiectiv inaugurat în anul 2015, este practic un parc tematic sistematizat cu trei alei majore ce încearcă să reconstituie Delta Dunării, pe fiecare fiind amplasate construcții reprezentative localităților din Delta Dunării, precum și un corp administrativ care constituie centru de informare.
Proiectul de amenajare a Satului pescăresc tradițional, cu un buget total de 5,3 milioane de lei, finanțat din fonduri europene prin Grupul local pentru pescărie durabilă în Delta Dunării, a avut ca obiective creșterea atractivității patrimoniului natural al zonei și sensibilizarea populației locale cu privire la importanța cunoașterii și protejării patrimoniului natural și cultural.
Satul pescăresc se află pe malul minideltei Zaghen sau Zagăn, de la marginea orașului Tulcea, și a fost o zonă inundabilă în urmă cu aproape un veac. Zona a fost desecată la finalul anilor 1960-1970 pentru a se realiza un aeroport care a funcționat în regimul comunist.
După inaugurare, Satul pescăresc a fost în atenția opiniei publice din cauza deficiențelor constatate la unele construcții în urma amenajării. În urmă cu câțiva ani, primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a făcut apel la minoritățile etnice din județ și la comunitățile din Deltă pentru a prelua în administrare construcțiile din zonă, astfel încât ele să devină o carte de vizită a localităților din Rezervație, însă acest apel a rămas fără ecou.
Satul pescăresc găzduiește acum un restaurant, un atelier de bărci din lemn, iar pentru scurte perioade de timp devine scena unor tabere de artă sau a unor evenimente.
Foto: Luisiana BIGEA / AGERPRES
