Exploziile dronelor folosite de Rusia în războiul împotriva Ucrainei care ajung pe teritoriul României nu-i mai sperie pe tulcenii aflați în comunitățile de pe malul Dunării, însă zborul la joasă înălțime al aparatelor îi alertează și sună autoritățile locale, așa cum s-a întâmplat vineri, în comuna Luncavița.
În centrul satului reședință de comună, un om pe o bancă așteaptă o mașină și spune că nici măcar nu a fost trezit de explozia dronei din Munții Măcinului, arie naturală protejată care include mai multe așezări umane. El afirmă că poate să facă diferența dintre o explozie provocată într-o carieră de piatră și cea dintr-un război, pentru că este ‘carierist’.
‘Eu sunt schimbul doi și am ieșit din tură la ora 3:00 noaptea. Și am dormit. Am primit mesajul RO-ALER. Și săptămâna trecută au mai fost bufneli pe malul ucrainean. Diferă exploziile de carieră de cele dintr-un război. Cea dintr-o carieră e mai lungă, pentru că dislocă o cantitate mare de piatră, iar cea dintr-un război e mai scurtă’, a declarat Costel Florea, din satul Luncavița.
Nici alți tulceni din localitate care stau pe băncile din centrul satului reședință de comună spun că nu s-au speriat de cele întâmplate.
‘Nu știu nimic decât că a ajuns undeva în zona noastră pe vârful Țuțuiatu. Ca explozie, nu am auzit nimic, dar acum vreo două sau trei seri, am auzit multe explozii, au fost în partea astalaltă (pe malul ucrainean al Dunării, n.red.). Eu nu mă mai sperii de nimic. Știu că trebuie să mor, de ce să mă mai sperii?’, întreabă retoric Gheorghe Antohi.
Mulți dintre cei întrebați spun că nu știu unde ar putea să se ascundă în contextul în care o dronă încărcată cu explozibil ar ajunge în apropierea locului în care muncesc, iar în aceeași situație este și primarul comunei Luncavița, Aurel Iorga, care spune că tulcenii din satul vecin, Rachelu, l-au sunat și l-au anunțat că o dronă zboară la joasă înălțime în localitate, după ce autoritățile au emis mesajul RO-ALERT prin care îndemnau populația să fie calmă și să se protejeze în adăposturi civile sau în interiorul locuințelor.
‘A apărut și acea dronă deasupra satului Rachelu. Imediat am fost sunat de către cetățenii din zona Rachelu, spunându-mi că a apărut un aparat de genul ăsta, la o distanță foarte mică de sol. Este prima oară când oamenii au văzut ceva care i-a speriat, drept pentru care am fost sunat de 10, 15 oameni imediat. A trecut la o înălțime în care se observau și literele trecute pe această dronă. Erau litere rusești. A trecut prin centrul Rachelului, a ajuns deasupra extravilanului și în zona Cetățuia, unde am înțeles că acolo a căzut, între localitățile Greci și Luncavița. Am fost la fața locului, am văzut un elicopter survolând zona și, după o oră și jumătate, s-a găsit drona într-o zonă stâncoasă. Acum două luni, la Rachelu s-a mai găsit o dronă de către un fermier care recolta rapiță. Era un aparat care a căzut odată cu evenimentul din Galați, cel mai probabil. Deocamdată, în sat, nu există niciun adăpost de protecție civilă și nici nu avem fonduri pentru așa ceva’, a afirmat primarul comunei Luncavița, Aurel Iorga.
La rândul lui, primarul comunei Greci, Nicolae Mocanu, spune că în teritoriul administrativ al comunei nu a căzut nicio dronă.
‘E ca la Radio Erevan. A căzut, dar nu la Greci. Din comuna noastră, de la culme în spate, nu este la noi (în teritoriul administrativ, n.red.). Deci, pe partea noastră, nu a căzut. La noi în sat, nu există adăposturi în măsură să satisfacă nevoile unui război. Nu există așa ceva în România. Primarul face administrație publică, asta e obligația lui. Partea de apărare și de politică externă este apanajul președintelui țării’, a afirmat primarul Nicolae Mocanu.
Vineri, în jurul orei 11:45, populația din nordul județului Tulcea și cea din estul municipiului Galați au primit un mesaj RO-ALER, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar ulterior Inspectoratul pentru Situații de Urgență Delta din județul Tulcea a anunțat că în zona unei cariere de piatră din comuna Luncavița s-ar fi produs o explozie, urmată de un incendiu, după ce o dronă s-a prăbușit.
Ulterior, căutările au fost extinse și s-au desfășurat la sol, în cooperare cu rangeri ai Ocolului silvic din zonă și ai Administrației Parcului Național Munții Măcinului, dar și în aer, cu un elicopter al Ministerului Apărării Naționale (MApN), alerta aeriană încetând la ora 12:30.
Datele făcute publice de MApN arată că în urma exploziei nu s-au înregistrat victime și pagube majore.
Vineri, în jurul orei 19:00, MApN a anunțat că a fost informat despre o dronă descoperită în zona localității Plauru, județul Tulcea.
‘O echipă de specialiști din cadrul MApN s-a deplasat la fața locului, a identificat obiectul și a securizat zona. Vom reveni cu informații în funcție de evoluția situației’, se specifică în anunțul instituției publice de pe o rețea socială.
De la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, România a înregistrat peste 110 de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea frontierei româno-ucrainene, iar în 38 de cazuri au fost semnalate pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național.
‘În circa 50 de situații au fost identificate fragmente de drone sau drone pe teritoriul României. În trei situații, drone care au pătruns neautorizat în spațiul național au fost doborâte de aeronave ale Forțelor Aeriene Române’, se specifică într-un răspuns remis, vineri, de MApN, la solicitarea AGERPRES.
Tulcea este unul din județele în care se înregistrează cele mai multe cazuri de pătrunderi neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, din cauza graniței româno-ucrainene care nu este liniară, dar și județul care a înregistrat cele mai multe cazuri de drone sau fragmente de drone descoperite, majoritatea fiind identificate în Delta Dunării, rezervație a biosferei care include suprafețe din România și Ucraina. În niciunul dintre aceste cazuri nu s-au înregistrat victime.
De asemenea, Tulcea este unul dintre județele care, de la începutul războiului declanșat de Rusia, a primit cele mai multe mesaje RO-ALERT, singura măsură de prevenție pe care o pot oferi autoritățile române populației în cazul unui dezastru.
