Lipsa armonizării legislației românești cu cea europeană este principala problemă semnalată de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 (IP-M23) în funcționarea punctelor de gastronomie locală (PGL), memorandumul care va fi transmis autorităților naționale în urma discuțiilor purtate miercuri, în satul Mila 23, Delta Dunării, pe acest subiect prezentând inclusiv soluțiile propuse pentru îmbunătățirea cadrului legislativ.
Specialista în siguranța alimentului, Ștefania Dumitru, consultant al asociației IP-M23, a declarat, pentru AGERPRES, că legislația din România în domeniul funcționării PGL-urilor este caducă și interpretată altfel de fiecare autoritate de control.
‘Există o problemă majoră pe care o are România și asta este lipsa armonizării legislației europene cu cea românească. Lucrăm, din păcate, cu niște ordine care sunt mai bătrâne decât fiul meu. Ni se impune un ordin al Ministerului Sănătății din anul 1998 care contravine total ca abordare, având o abordare prescriptivă cu ceea ce ne spune Regulamentul european 852 pe care lucrează toată industria alimentară, o abordare pe bază de risc’, a menționat Ștefania Dumitru.
Ea a subliniat că legislația în baza căreia funcționează PGL-urile din România nu are norme metodologice.
‘De fapt, pe noi ne guvernează o singură autoritate, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Proiectul PGL și felul în care a fost publicat ghidul de bune practici pe care l-am creat a fost popularizat în teritoriu și negociat în 2017 de către reprezentanții ANSVSA. Ulterior, a apărut și o lege. Din păcate, legea are o pagină și încă nu are norme de aplicare. Problema cea mai mare este că fiecare DSVSA interpretează altfel și fiecare inspector venit în control sau pentru autorizare interpretează altfel. Noi sperăm ca la nivelul autorității să găsim metoda în care să avem o discuție liberă cu autoritatea care să adapteze instrumentele de control și de autorizare. În plus, pe fiecare zonă în parte, având în vedere că ne referim la PGL-uri, multe dintre ele se află în arii protejate, intervin și regulile respectivei arii protejate, regulile Ministerului de Finanțe și ne-am îndepărtat de scopul inițial. Noi am fi vrut ca aceste PGL-uri să contribuie la bugetul local, astfel încât bugetul local să fie interesat să strângă și să promoveze aceste puncte și să creeze o comunitate. Nu s-a întâmplat asta. Toate problemele se vor rezolva atunci când legislația noastră va fi armonizată, iar un ordin care este al ANSVSA va fi luat și puricat și dus la Ministerul Muncii, la Ministerul Sănătății, la Ministerul de Finanțe, pentru că acolo se oprește tot, fiindcă banii merg la bugetul central’, a mai spus consultanta asociației IP-M23.
De altfel, în timpul atelierului, Ștefania Dumitru a revenit asupra unor situații sancționate de autoritățile române în timpul controalelor și a subliniat hilarul acestora, ca de exemplu spălarea ouălor sau modul de păstrare a acestora impus de legislație.
Memorandumul semnat de reprezentanții PGL-urilor care au participat miercuri, la Centrul de inovare comunitară din Muzeul Ivan Patzaichin, Mila 23, Delta Dunării, va fi transmis atât ANSVSA, cât și Ministerului Agriculturii, implicit autorităților din subordinea acestuia, Ministerului Sănătății, Ministerului Mediului, respectiv Agenției Naționale a Zonei Montane și are ca obiectiv încurajarea gastronomiei locale prin lanțuri scurte de aprovizionare a PGL-urilor, produse artizanale și conserve în cantități mici și controale armonizate, cu respectarea deplină a siguranței alimentului.
Problemele din memorandum sunt confirmate de participanții la atelierul ‘Dezvoltarea produselor gastronomice locale: de la rețetă la promovare’, în timpul căruia invitații au amintit statutul de candidat oficial al Dobrogei la titlul de Regiune gastronomică europeană în anul 2029, dar și faptul că turismul rural din România are o oportunitate importantă în contextul economic actual.
‘Problema este că nici sprijin foarte mare nu avem. Probabil că schimbările de legislație sunt mult prea rapide și nu reușim să intrăm în normal. Ar trebui ca legislația să fie un pic mai așezată, să putem să ne facem un plan de viitor’, a declarat Nicolae Florin Iftimie, din județul Galați, proprietar al unui PGL din Parcul Național Munții Măcinului, județul Tulcea.
Pentru o parte din provocările specifice Deltei Dunării, participanții la eveniment au discutat online cu guvernatorul Rezervației, Florin Stăneață, care a menționat că a început discuțiile cu Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, astfel încât modelul practicat de instituția din subordinea Ministerului Agriculturii să fie preluat și în Deltă, iar peștele capturat în rezervație să poată fi descărcat în PGL-uri.
‘Suntem într-o procedură de reevaluare a legislației de pescuit în Delta Dunării. Încercăm să facem în așa fel încât să corectăm și să aducem la normalitate anumite aspecte care, din păcate, până acum au stat într-o zonă total nereglementată. Am avut mai multe sesizări din partea unor pescari care au asemenea PGL-uri și vrem să flexibilizăm cadrul legislativ. Problema se pune până unde îl flexibilizăm’, a afirmat, în timpul întâlnirii, guvernatorul Florin Stăneață, care conduce o instituție aflată în subordinea Ministerului Mediului.
Atelierul dedicat PGL-urilor din Mila 23 a avut loc în sala amenajată în cadrul unui proiect al asociației IP-M23, derulat cu sprijinul fundației Orange, o sală care îmbină prin elementele prezente patrimoniul tradițional, educația, ecoturismul, cercetarea și tehnologia, în timp ce Muzeul ‘Ivan Patzaichin’ era vizitat de turiști.
‘E o idee foarte interesantă, ținând cont de faptul că nu este ca restul muzeelor și a fost construit altfel, în primul rând. Are și un subiect interesant, motivând tinerii la sport, în opinia mea’, a afirmat Dani, din Bistrița, la finalul vizitei.
Organizarea atelierului dedicat PGL-urilor în satul natal al lui Ivan Patzaichin a fost explicată de vicepreședintele și membrul fondator al asociației IP-M23, Teodor Frolu, prin faptul că ideea turismului gastronomic a fost promovată de multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin în anul 2013. Doi ani mai târziu, a promovat pescaturismul. La insistența asociației, ANSVSA a adoptat în anul 2017 un ordin privind PGL-urile, iar abia în anul 2023 a fost adoptată o lege care reglementează activitatea acestor structuri, actul normativ introducând elemente noi, ca de exemplu producător local autorizat, pescar sau vânător.
‘PGL au pornit de aici și este nevoie de un cadru mai bun. Ivan Patzaichin a întrebat mereu care e scopul pentru care un obiectiv trebuie să poarte numele lui. Titlul onorific de ‘păstrător de patrimoniu’ oferit PGL-urilor este, de fapt, un testament al lui Ivan, așa cum Memorialul de pe faleza din Tulcea este un spațiu public și a devenit un simbol al orașului. Acest titlu onorific confirmă de fapt o rețetă de succes a celor care au scos în evidență specificul locului, iar sesiunea de înscriere pentru obținerea lui este deschisă în continuare’, a menționat Teodor Frolu.
De altfel, unele PGL-uri nu s-au înființat din nevoi financiare, ci în urma unor întâlniri și experiențe personale care au relevat importanța unor ingrediente sănătoase în mesele de zi cu zi, dar și a unei comunități create în jurul unor valori.
‘Acum mai mulți ani, am venit în Tulcea cu fiica mea și am intrat în restaurantul lui Ivan. El era acolo. Am mâncat atunci o ciorbă care nu semăna cu nimic din cea pe care o știam de la mama, ciorbă de pește. Mi-a plăcut extraordinar de mult și cumva Patzaichin la masă spunea voalat anumite lucruri și se adresa gospodăriilor din Deltă. Atunci, s-a pus sămânța. A crescut odată cu timpul. În 2017, am cumpărat un loc, în comuna Saligny și am decis să înființez un PGL. Suntem al treilea din județul Constanța. Întâlnirea de astăzi (miercuri – n.r.) m-a ajutat să înțeleg că oamenii luptă încă să păstreze această tradiție cu mâncare sănătoasă pe masă și se lovesc de diverse lucruri, nu foarte bine stabilite’, a declarat, la finalul întâlnirii, proprietara unui PGL, Mirela Mogîlă.
Foto: Luisiana Bîgea/AGERPRES
