Numărul turiștilor care vin în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) pentru a observa păsările, pentru a face mișcare în aer liber, cu caiacul și cu bicicleta, dar și pentru fotografii de natură a crescut anul acesta cu cel puțin 15% față de anul trecut, în ciuda numeroaselor mesaje RO-ALERT transmise de autoritățile române populației din zona transfrontalieră, pe fondul atacurilor Rusiei împotriva Ucrainei, estimează operatorii din turismul specializat.
Directorul unei agenții de turism care oferă tururi de fotografie în natură și de observare a păsărilor din RBDD, Iliuță Goean, a declarat pentru AGERPRES că turismul de leisure a suferit anul acesta, în rezervație, din cauza numeroaselor mesaje RO-ALERT și a unei informări defectuoase a populației.
‘Pe partea de turism de leisure, acele știri ba că a secat Dunărea și că nu se mai poate face nimic, ba că pică drone toată ziua în Deltă nu ne-au făcut bine deloc. Cel mai rău e cu mesajele RO-ALERT. Că mai vezi avioanele trecând, că mai auzi în depărtare (…) o explozie este altceva, dar să primești patru, cinci mesaje RO-ALERT în trei, patru ore este șocant pentru clienții care nu știu de ce vin aceste mesaje. Mulți turiști au plecat, că nu au găsit nicio explicație clară pentru ce înseamnă că vor cădea obiecte din cer. Nici nu au vrut să asculte explicații. Când omul a intrat într-o panică generală, logica nu mai funcționează’, a explicat Iliuță Goean.
El a mai arătat că scăderea nivelului apei în rezervație îi avantajează pe turiștii care vor să vadă pelicani, în condițiile în care coloniile de păsări se strâng în lacurile și pe canalele circulabile și a menționat că turismul specializat pentru fotografii de natură și observarea păsărilor pare să crească, chiar dacă sezonul migrației de toamnă a păsărilor nu s-a încheiat.
‘Noi preferăm turiștii care chiar știu ce caută în Deltă, care caută cu adevărat să fie aproape de natură. Din păcate, în ultima vreme oamenii preferă să meargă în bărci rapide, acoperite, iar eu nu înțeleg de ce au venit. Ascultă muzică în timpul excursiei. Noi nu ne dorim acest gen de clienți, pentru că vrem să oferim o experiență autentică și de aceea ne orientăm foarte mult pe turismul specializat, care a înregistrat o creștere’, a menționat managerul agenției de turism.
Reprezentantul unei societăți care oferă, de asemenea, tururi ale Deltei cu bicicleta și caiacul, Călin Ene, a amintit că vizitatorii RBDD care ajung în zonă pentru asemenea activități sunt în special străini și că ei au dat startul sezonului turistic în zonă.
‘Când ne vine RO-ALERT-ul, zicem ‘Doamne, dă să fie dronă, nu furtună’! Când e furtună, nu ieșim pe apă, când sunt drone, ieșim, că sunt în fiecare zi. Mai primim atenționări și de furtună, nu doar de dronă. Am văzut o filmare de departe a unei drone la Sulina, dar dronele sunt mai rare decât pelicanii. Nu am găsit în Deltă niciun fragment de dronă. Cine vrea rating de ora 5:00 găsește drone. E senzațional să găsești o dronă. Stolul de pelicani e pistol cu apă, dar când vezi o bucată de dronă… asta e senzația momentului’, a mai spus Călin Ene.
Cei doi agenți economici estimează o creștere a turismului specializat cu cel puțin 15% față de anul trecut.
‘Vorbim de oameni de un alt nivel, cu o altă experiență. Dacă le explicăm de ce vin mesajele RO-ALERT, ei înțeleg. Sunt dispuși să-și asume niște riscuri pentru a vedea sau fotografia păsări. Cu turiștii de leisure este cu totul altceva. Ei vor să stea relaxați’, a menționat managerul Iliuță Goean.
În același timp, la granița cu războiul declanșat de Rusia, în fostul lagăr comunist din Periprava, fundația Rewilding România încearcă să transforme zona din punct de vedere social, dar și cultural, în contextul în care zona transfrontalieră RBDD, cu suprafețe din Republica Moldova, România și Ucraina, este unul din peisajele promovate la nivel internațional de Rewilding Europe, în context ‘peisajul’ însemnând de fapt biotop.
‘Avem un parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România și am editat deja o broșură în demersul de recuperare a memoriei. Istoric, acolo era o zonă de inundație, foarte bogată biotopic. Construcția digurilor a creat sedimente aluvionare, a mărit suprafața de dune care în sine sunt un biotop interesant, dar avem și specii invazive, cum ar fi răchita, măslinul rusesc. Pentru această renaturare, este nevoie de prezența umană. Avem deja un inginer piscicol și încercăm să refacem biotopul de jos în sus. Ambiția noastră este să creăm o piscicultură pe baza unui circuit natural al apei, cât se poate de mult, din care să profite comunitatea, să revigorăm cumva zona și să creăm acolo un hub științific, cultural și de renaturare socială’, a declarat reprezentantul fundației Rewilding România, Alec Bălășescu.
Foto: Luisiana BIGEA / AGERPRES FOTO
Proiectul realizat cu o firmă de specialitate din Olanda, cu un portofoliul cu lucrări în întreaga lume, vizează atât păstrarea digului construit de foștii deținuți ai lagărului din Periprava, cât și amenajarea unui laborator de analiză a apelor.
‘Avem legături cu comunitatea și vrem să facem un laborator de analiză a apei pe stil cetățenesc, în care să învățăm copiii cum să facă analiza apei. Avem concursul primăriei CA Rosetti. Școala din satul Periprava fiind acum închisă, vom avea o sală pe care o vom folosi pentru acest laborator și, în același timp, vom construi o toaletă în interiorul școlii’, a mai spus Bălășescu.
În contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, el a recunoscut dificultatea demersului.
‘Exploziile se aud, iar dacă ieși noaptea, se și văd. Se aud antiaerienele, se aud dronele, dar nu în fiecare noapte. Nu este ca în filme, nu e intensitate, dar când se aud și tremură pământul, câteodată, mai ales când sunt bombardamente la ora 2:00 – 3:00, noaptea, te trezești și apoi e mai greu să readormi. (…) Există și Rewilding Ukraine. Lucrăm împreună la proiecte, avem același lider la nivel central, discutăm foarte mult, face schimb de experiență și viziunea noastră este ‘bine pentru natură, bine pentru om”, a conchis reprezentantul fundației Rewilding România, Alec Bălășescu.
Cu o suprafață totală de 5.800 de kilometri pătrați, Delta Dunării este recunoscută ca fiind cel mai tânăr pământ al Europei, iar o parte din aceasta se regăsește în Ucraina, suprafață administrată de Rezervația Biosferei Dunărea din țara vecină.
Delta Dunării a fost declarată Rezervație a Biosferei în cadrul programului UNESCO în anul 1990, după ce Guvernul României a adoptat o hotărâre în acest sens.
În anul 1999, delta din România și Ucraina a fost inclusă în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei transfrontaliere, potrivit datelor furnizate de Administrația RBDD, ulterior acestui an autoritățile făcând demersuri pentru ca rezervația Prutul de Jos, din Republica Moldova, să facă parte din RBDD.
De altfel, în cele trei zone din această eventuală rezervație au fost ridicate mai multe fragmente de drone folosite de Rusia în atacurile împotriva Ucrainei.
De la începutul acestui an, populația din comunitățile aflate la granița româno-ucraineană a primit mai multe mesaje RO-ALERT decât cele primite în perioada septembrie 2023 – decembrie 2025. În aceste mesaje, autoritățile române îndeamnă populația să-și păstreze calmul și să se adăpostească pentru o perioadă până la 90 de minute, în condițiile care există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.
