Râsul poate fi un lucru serios, iar o caricatură bună poate spune, în câteva linii, mai mult decât o pagină întreagă de cuvinte. Cu această lecție au plecat, miercuri, zeci de copii din școlile focșănene care au umplut foaierul Muzeului Vrancei la deschiderea Salonului de Grafică Satirică ”Milcoveritas”, o manifestare cu tradiție care încearcă să ducă mai departe, într-o lume tot mai digitalizată, arta de a privi realitatea prin umor, metaforă și spirit critic.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES
Ajuns în fața unui public mult mai tânăr decât cel obișnuit al expozițiilor de gen, curatorul salonului, caricaturistul focșănean Constantin Pavel, și-a îndreptat mesajul tocmai către copii. Experiența anilor petrecuți în învățământ i-a arătat, spune el, că imaginația celor mici poate depăși uneori limitele pe care adulții ajung să și le impună.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES
”Am lucrat în învățământ și aveam la Casa Pionierilor un cerc de caricatură și cineclub. Copiii realizau împreună cu mine caricaturi și chiar filme de desene animate. Inițial, încrederea mea nu era totală că fantezia și creativitatea copiilor chiar vor avea performanțe, dar, după ce am trecut împreună cu ei la treabă, am văzut că aveau o creativitate și o candoare pe care adulții nu reușesc să le transfere în creațiile lor. Mesajul meu către copii și către tineri ar fi să caute caricatura, chiar și pe Facebook, să caute marii caricaturiști ai lumii. Vor fi surprinși. Vor găsi niște sensuri nemaipomenite, niște metafore. De fapt, asta este caricatura: lucrează cu metafore, și ca idee, și ca exprimare grafică”, a declarat, pentru AGERPRES, Constantin Pavel.
Salonul ”Milcoveritas” a deschis, miercuri, cea de-a VI-a ediție a Zilelor Muzeului Vrancei, organizate în perioada 14 – 16 octombrie. La ediția din acest an au trimis lucrări 22 de graficieni români și străini, trei dintre cele mai interesante creații urmând să fie premiate.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES
Prezența numeroasă a copiilor a mutat însă, pentru câteva ore, discuția dincolo de lucrările expuse pe simeze, către viitorul caricaturii și către felul în care o generație crescută cu telefonul în mână mai poate fi atrasă de desenul satiric.
Pentru Constantin Pavel, răspunsul nu este unul simplu. Caricatura de presă, cea care timp de generații a însoțit știrea și comentariul în paginile ziarelor, pierde teren odată cu presa tipărită. Dar caricatura, ca formă de exprimare, are șanse să supraviețuiască tocmai pentru că spune lucrurile într-un mod în care nici textul, nici fotografia nu o pot face.
”Din păcate, caricatura de presă chiar este pe cale de dispariție. Sunt foarte puține ziare care mai folosesc caricaturi, dar, în primul rând, sunt foarte puține ziare și fenomenul este mai larg, chiar și în lume. Exista o industrie întreagă a caricaturii, mari caricaturiști ai lumii aveau contracte importante, iar acum mulți au rămas fără aceste colaborări. Dar să fim optimiști. Nu cred că o să dispară caricatura, pentru că este un fel de a te exprima, un fel de a comunica altfel decât ai vorbi, să spunem, la o cafea. Eu am o vârstă și nu mă pot lecui de virusul ăsta. Am toată încrederea că va merge mai departe caricatura ca fenomen”, a spus Constantin Pavel.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES
Printre lucrările expuse la Focșani, umorul nu este doar o invitație la zâmbet. În spatele unei linii, al unei disproporții intenționate sau al unei situații împinse spre absurd se află aproape întotdeauna un comentariu despre oameni și societate.
***
Caricaturistul Petrache Plopeanu crede că tocmai aceasta ar trebui să fie una dintre lecțiile pe care tinerii să le descopere într-un salon de grafică satirică: râsul nu înseamnă doar amuzament, ci poate deveni o modalitate de a înțelege și de a suporta mai ușor realitatea.
”În primul rând, să primească râsul în mod serios și, de asemenea, ceea ce produce râsul, să privească în mod serios. Nu o să repet clișeul antic că râsul biciuie moravurile, dar, într-adevăr, râsul și sursa râsului reprezintă un lucru real în societate, nu numai în societatea noastră, ci în societatea umană. Râsul este, până la urmă, un fenomen social, este un fenomen psihic care cred că a însoțit omul din momentul în care și-a dat seama de propria conștiință”, a afirmat Petrache Plopeanu.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES
Pentru el, desenul satiric este și un mod de a așeza într-o lumină suportabilă lucrurile mai puțin bune ale lumii din jur.
”Pentru mine, caricatura este una dintre preocupările care mă fac să văd lumea altfel, să scap de întuneric, de umbre și de ceea ce este rău în lumea asta a noastră, convertind răul și întunericul într-un gri mai acceptabil. Caricatura este o preocupare importantă alături de scris, de poezie, de proză. Sunt redactor-șef la o revistă de satiră și umor și fac caricaturile pentru această revistă. Consider că desenul satiric poate sublinia ceea ce uneori nu reușesc să facă proza, poezia sau celelalte forme de expresie culturală”, a explicat Plopeanu.
***
Pentru caricaturistul gălățean Ionuț Panaite, inspirația nu are nevoie neapărat de evenimente spectaculoase. O știre auzită dimineața, o situație întâlnită pe stradă sau un detaliu aparent banal pot deveni punctul de plecare pentru un desen.
”Mă inspir din tot ce este în jurul nostru. La un moment dat mă inspiram foarte mult din știrile dimineții. Acolo era o bogăție de subiecte, găseai în fiecare zi câte ceva. Dar cred că, pe măsură ce înaintezi în caricatură, îți dai seama că la tot pasul sunt subiecte. Chiar și simpla plimbare pe stradă îți poate oferi așa ceva”, a declarat Ionuț Panaite.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES
El face parte, spune cu umor, din ”generația tânără” a caricaturiștilor, deși are 50 de ani și desenează asiduu doar de cinci-șase ani. Tocmai această realitate îl face să creadă că viitorul caricaturii trebuie căutat în școală, acolo unde copiii pot fi puși pentru prima dată față în față cu această formă de exprimare.
”Eu tot am sperat că va exista un schimb de generații. Sunt din generația caricaturiștilor tineri, deși am 50 de ani, pentru că desenez asiduu de vreo cinci-șase ani. Cred că această artă se poate promova cel mai frumos în școală. Să vină artiști care să-i ducă pe copii pe făgașul acesta. Este o bucurie să lucrezi cu ei. Am avut ocazia să stau doar două ore la o ‘Școală altfel’, să le fac desene pe care ei să le ducă mai departe și ești uimit de ceea ce pot face. La un moment dat, desenul unei fetițe era chiar mai nostim decât al meu, prin dialogurile pe care le avea un copac cu un cățel și o pisică. Copiii sunt foarte deschiși, dar nu știu cât de mult li se oferă șansa de a interacționa cu lumea aceasta. Cred că aici se pierde, de fapt”, a mai spus Ionuț Panaite.
***
Înființat de Nicolae Sava și Constantin Pavel în 1979, sub denumirea ”Expospin”, salonul de grafică de la Focșani este una dintre manifestările culturale care au traversat inclusiv perioada de tranziție a anilor ’90, continuitatea sa fiind legată, potrivit Muzeului Vrancei, de perseverența caricaturistului Constantin Pavel.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES
Relansat în 2023 sub titulatura ”Milcoveritas”, salonul continuă o poveste începută în urmă cu aproape o jumătate de secol. Ediția din acest an poate fi vizitată până pe 18 octombrie, între orele 10:00 și 18:00, în foyerul Muzeului Vrancei din strada Cuza Vodă nr. 8.
Iar dacă presa tipărită, care a făcut cândva din caricatură o prezență aproape firească în paginile sale, își restrânge spațiul, întâlnirea de la Focșani a arătat că desenul satiric își caută un alt drum către public. Poate chiar prin copiii așezați miercuri în fața caricaturiștilor, privind desenele și descoperind că, uneori, câteva linii și un zâmbet sunt suficiente pentru a spune o poveste despre lumea în care trăiesc.
