Autorităţile din România nu au date exacte referitoare la numărul femeilor care sunt victime ale abuzurilor în familie, admite, la Prima News, un oficial din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi (ANES). Luminiţa Popescu, secretar de stat în cadrul ANES, afirmă că odată cu interconectarea bazelor de date ale instituţiilor publice şi în colaborare cu societatea civilă, autorităţile pot avea un tablou amplu privind fenomenul violenţei domestice şi pot elabora politici adaptate fiecărei comunităţi.
„În România, conform datelor furnizate de IGPR, anul trecut, în 2024, am avut în jur de 60.000 de fapte penale sesizate, raportat la procentajul femeilor din populaţia totală a României, mai puţin de 1% raportează. Nu putem cunoaşte dimensiunea reală a fenomenului în situaţia în care datele statistice sunt colectate de instituţii distincte şi nu sunt interconectate. Noi ne dorim şi sperăm ca în viitorul cât mai apropiat să avem o bază de date comună cu toate instituţiile cu atribuţii care intervin în combaterea acestui fenomen pentru a ne asigura că politicile publice pe care noi le elaborăm, că serviciile pe care noi le dezvoltăm la nivel naţional, sunt adaptate nevoilor identificate în comunităţi”, a declarat, vineri după amiază, la Prima News, Luminiţa Popescu, secretar de stat în cadrul ANES.
Potrivit acesteia, una dintre probleme este legată de raportarea scăzută a cazurilor de violenţă domestică.
Acesta spune că pentru realizarea unei baze de date comune privind victimele violenţei domestice e nevoie de implicarea nu doar a instituţiilor publice, ci şi a societăţii civile. Luminiţa Popescu subliniază că dincolo de intervenţia imediată, este nevoie ca traseul unei femei care e victimă a violenţei domestice să fie urmărit pe termen lung.
„Nu este important doar să scoţi femeia din situaţie abuzivă, ci este foarte, foarte important să te asiguri că previi recidiva şi-o urmăreşti, îi urmăreşti traseul. De ce vorbim despre recidivă? Cunoaştem cu toţii faptul că, de cele mai multe ori, o femeie nu pleacă din relaţia abuzivă de la prima manifestare a violenţei, ci se întâmplă să se întoarcă de 5 până la 9 ori. Ultimele date statistice arată că a fost depăşit chiar şi numărul 10 de întoarceri, reveniri în situaţie abuzivă. Şi atunci noi trebuie să ne asigurăm că pe tot traseul violenţei, noi asigurăm victima şi copiii. Este un aspect foarte important pe care trebuie să-l aibă în vedere toţi actorii implicaţi, indiferent că e vorba de instituţiile statului şi sau societatea civilă. În majoritatea cazurilor de violenţă domestică, victime sunt copiii şi spun victime pentru că şi un copil martor la o situaţie de violenţă domestică este o victimă”, adaugă secretarul de stat.
