Desemnarea de către președintele Nicușor Dan a lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, autodetonarea unei drone maritime în Portul Civil Constanța, desfășurarea unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU la cererea României ca urmare a prăbușirii unei drone peste un bloc din Galați, participarea ministrului român de externe la reuniunea ministerială a Consiliului OCDE, la Paris (3-4 iunie), punerea sub urmărire penală a șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, proteste ale mai multor categorii socio-profesionale împotriva proiectului salarizării unitare în sistemul public, desfășurarea Salonului Internațional de Carte Bookfest București (3-7 iunie), acordarea Premiilor Uniunii Scriitorilor reprezintă o parte a evenimentelor interne ale perioadei 1-5 iunie 2026.
Eugen Tomac, desemnat pentru funcția de premier
* La 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Președintele s-a referit la actualele tensiuni din politică și a subliniat că ‘în momentul acesta e important să vedem viitorul mai mult decât ce s-a întâmplat până acum’. Astfel, președintele a spus că a ales ‘singura soluție posibilă’, un prim-ministru care să fie independent de partidele din Parlament, care să reușească prin discuții individuale cu fiecare dintre aceste partide să ducă România în direcția pe care o doresc românii.
Premierul desemnat, Eugen Tomac, a declarat, la Cotroceni, că va propune Legislativului ‘o echipă de specialiști’, și nu de politicieni. ‘Îmi doresc să găsesc deschidere și un dialog sincer din partea tuturor forțelor politice democratice și prooccidentale din Parlament, pentru a învesti un guvern care va avea o singură agendă: binele comun al cetățenilor României’, a afirmat Tomac.
La 5 iunie, Nicușor Dan a semnat decretul privind desemnarea lui Eugen Tomac în calitate de candidat la funcția de prim-ministru.
Eugen Tomac a fost desemnat să formeze noul Guvern, după ce Executivul condus de liberalul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură la 5 mai. Potrivit Constituției, candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
O dronă maritimă s-a autodetonat în Portul Civil Constanța
* La 5 iunie, o dronă maritimă care a fost descoperită în Portul Civil Constanța, în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat, în jurul orei 10:30, fără a produce victime, a informat Ministerul Apărării Naționale. Potrivit MApN, drona este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina. Sute de persoane au fost evacuate de pe plajă, în mai multe stațiuni ale litoralului, în județele Constanța și Tulcea, ca măsură preventivă.
În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a dat asigurări că dacă există alte drone în derivă în Marea Neagră, ele sunt localizate și nu vor ajunge la țărm. Președintele a declarat că sunt în curs de analiză circumstanțele în care drona a ajuns în port și eventualele riscuri suplimentare. ‘Ce e important e că a existat informația că această dronă va exploda’, a afirmat șeful statului înainte de a participa la Summitul UE – Balcanii de Vest din Muntenegru. Totodată, el a spus că ‘acesta este al doilea incident de securitate semnificativ din această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine maritime între Vama Veche și 2 Mai, care se adaugă incidentului de la Galați. Cu un conflict militar la graniță, este evident că mediul de securitate în care ne aflăm este unul sensibil, motiv pentru care ne vom menține un nivel ridicat de vigilență. Astfel de situații deosebit de grave sunt consecințele directe ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei’, a completat șeful statului.
În ceea ce privește programele de apărare împotriva dronelor, el a evocat proiectele incluse în SAFE. ‘Avem planuri de înzestrare și deja am făcut comenzi în cadrul SAFE pentru multe echipamente și le cerem partenerilor din NATO să ne furnizeze o parte din echipamente în perioada de un an, un an și jumătate’, a mai spus președintele.
* Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat solidaritatea cu România după incidentul din portul Constanța. ‘La o săptămână după ce o dronă a căzut într-un bloc de apartamente din Galați, o dronă maritimă a ajuns astăzi în portul Constanța. Aceasta este o consecință directă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și devine din ce în ce mai mult o amenințare directă pentru statele de pe flancul estic al Uniunii Europene’, a avertizat șefa Comisiei Europene.
* Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat, la 5 iunie, că securitatea României are ‘o importanță extrem de mare’ pentru Paris și a reafirmat angajamentul militar francez pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. Liderul francez a subliniat că Franța este în prezent ‘națiunea-cadru a ofertei de securitate pentru România’. Declarațiile au fost făcute ca răspuns la întrebări ale presei privind securitatea României, după incidentul raportat în aceeași zi în Portul Constanța.
* Ambasada Rusiei la București a precizat că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța este ucraineană și a atras atenția că ”orice încercări de a asocia, direct sau indirect, aceste drone cu Rusia și de a atribui acesteia responsabilitatea pentru incidentul respectiv sunt lipsite de orice temei”.
România s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU în privința prăbușirii dronei de la Galați
* Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat, la 2 iunie, în fața Consiliului de Securitate al ONU, că România are ‘responsabilitatea comună de a trasa o limită și de a nu permite mutarea acesteia’, în contextul în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane.
Țoiu a subliniat că este prima dată în cei 70 de ani de apartenență la ONU când România solicită convocarea de urgență a Consiliului de Securitate pentru o situație care afectează direct teritoriul național.
Ministrul interimar de Externe a mai avertizat că aceste acțiuni nu trebuie tratate ca incidente obișnuite și aceste escaladări nu trebuie considerate drept ‘noua normalitate’.
‘Consiliul de Securitate este cel mai puternic instrument al comunității internaționale, un instrument comun pe care îl avem pentru a împiedica perceperea unei normalizări a abuzului. Putem și trebuie să nu mutăm limita pe care am trasat-o. Nu trebuie să considerăm aceste escaladări actuale drept noua normalitate. În noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă rusească purtând încărcătură explozivă a violat spațiul aerian al României, la ora 2:00. Analizele noastre militare arată că această dronă a făcut parte inițial dintr-un roi de drone utilizate într-un atac nocturn împotriva infrastructurii civile ucrainene de pe Dunăre și a parcurs 4 minute pe teritoriul nostru, prăbușindu-se în cele din urmă la etajul 10 al unui bloc de locuințe din orașul Galați, România’, a completat ministrul interimar.
Peste 56 de țări, în principal membre ale Uniunii Europene și NATO, au denunțat, la 2 iunie, comportamentul ‘inacceptabil’ al Rusiei la ONU, după prăbușirea dronei pe un bloc de locuințe din Galați, potrivit unui comunicat citit de ministrul român de externe, Oana Țoiu.
Maria Zaharova, despre decizia României de a închide Consulatul General al Federației Ruse din Constanța
* Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia neprietenoasă a României privind închiderea Consulatului General al Federației Ruse din Constanța, a declarat, la 1 iunie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a indicat că măsurile concrete vor fi anunțate ulterior. Zaharova a declarat anterior că toată lumea încearcă să distragă atenția de la ‘sângerosul și teribilul atac terorist’ din Starobelsk, care a fost comis cu sprijinul țărilor UE. În opinia sa, o dovadă suplimentară în acest sens este anunțul închiderii Consulatului General al Rusiei la Constanța.
Consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata, iar Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide, a anunțat, la 29 mai, președintele Nicușor Dan, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, după ce o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament situat la etajul 10 al imobilului, două persoane fiind rănite.
Ministra de externe, Oana Țoiu, la reuniunea ministerială anuală a Consiliului OCDE (3-4 iunie)
* Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a participat, la 3-4 iunie, la reuniunea anuală la nivel ministerial a Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la sediul din Paris al Organizației.
Oana Țoiu a declarat, în context, la 3 iunie, citată de France Presse, că România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană, cu ajutorul aliaților să. Țoiu a spus că, deși în prezent nu există indicii că Rusia ar fi vizat intenționat blocul de apartamente lovit de dronă în orașul Galați pe 29 mai, Moscova poartă ‘responsabilitatea’.
România a închis 24 dintre cele 25 de comitete sectoriale din procesul de aderare la OCDE, apropiindu-se de etapa finală a aderării.
Senatul a numit conducerea ICR
* Senatul a numit, în plen, la 2 iunie, noua conducere a Institutului Cultural Român, fiind votați Corina Încrosnatu ca președinte (propusă de PSD), Adriana Gae (propusă de AUR) și Attila Weinberger (propus de UDMR) – vicepreședinți și 14 membri pentru Consiliul de conducere al instituției.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a fost pus sub urmărire penală
* Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a fost pus sub urmărire penală de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, la 2 iunie, într-un dosar în care este acuzat de complicitate la uzurparea funcției, după ce ar fi intervenit pentru suplimentarea locurilor la buget de la Facultatea de Educație Fizică și Sport, astfel încât 20 de candidați nu au mai plătit taxă, trei urmând să intre în MApN după absolvire.
Proteste ale sindicatelor din sănătate față de proiectul legii salarizării
* Mii de sindicaliști de la Sanitas au protestat, la 3 iunie, la sediul Guvernului și în Piața Constituției față de proiectul legii salarizării unitare.
Sindicaliștii au cerut respectarea drepturilor salariale, deblocarea angajărilor, eliminarea inechităților, dialog social ”real” cu autoritățile.
Consiliul Național al Sanitas a respins proiectul noii legi a salarizării, lege pe care o consideră inechitabilă, incompletă și profund defavorabilă angajaților din sistemele publice de sănătate și asistență socială. În opinia acestora, legea este inechitabilă, nu tratează echilibrat categoriile profesionale și creează noi diferențe și noi nedreptăți în sistem.
* Grefierii din instanțe și parchete au continuat, la 4 iunie, protestul față de noua lege a salarizării bugetare, despre care spun că în cazul lor ‘nu asigură aplicarea efectivă a principiilor de ierarhizare, egalitate, nediscriminare și sustenabilitate’.
Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a anunțat, la 3 iunie, că a decis menținerea măsurilor de protest și continuarea demersurilor pentru susținerea revendicărilor formulate de organizație.
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a demisionat din funcțiile deținute în PSD
* Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, și-a anunțat, la 2 iunie, demisia din cele două funcții pe care le ocupa în cadrul Partidului Social Democrat (PSD), respectiv de președinte al organizației municipale și de prim-vicepreședinte al organizației județene.
Edilul și-a motivat gestul prin faptul că o parte dintre consilierii municipali ai PSD au votat împotriva unor proiecte inițiate de el.
Primarul municipiului Buzău consideră că ‘atitudinea conducerii de la Buzău și a consilierilor locali PSD este legată de critica mea față de politica dusă de conducerea centrală a PSD’.
Salonul Internațional de Carte Bookfest București: 3-7 iunie
* Salonul Internațional de Carte Bookfest – ediția a XIX-a – se va desfășura de miercuri, 3 iunie, până duminică, 7 iunie, la Romexpo, iubitorii cărții fiind așteptați, la 20 de ani de la prima ediție inițiată de Gabriel Liiceanu în 2006, să ia parte la 455 de evenimente promovate de 158 de expozanți.
Țara invitată de onoare în acest an este Bulgaria.
‘Bookfest este un proiect strategic al Ministerului Culturii deja de patru ani de zile și beneficiază de Înaltul Patronaj al Președintelui României încă din 2016’, a afirmat, în conferința de presă dedicată anunțării evenimentului, Dan Croitoru, membru în Consiliul de conducere al Asociației Editorilor din România și director editorial al Polirom.
Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor: Ștefan Agopian, Ioana Pârvulescu, Gabriela Adameșteanu și Vlad Zografi – printre laureați
* Scriitorii Ștefan Agopian, Ioana Pârvulescu, Gabriela Adameșteanu și Vlad Zografi s-au numărat printre laureații Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe 2025, în cadrul galei care a avut loc, luni seară, la Sala Media a Teatrului Național București.
Premiul național de literatură pentru Opera Omnia, distincție care se decernează fără nominalizări, a revenit, în acest an, scriitorului Ștefan Agopian.
Premiul ‘Cartea de poezie’ i-a fost acordat lui Dan Coman, pentru ‘Lipsa de greutate a lumii’, Editura Charmides.
Premiul ‘Cartea de proză’ i-a revenit lui Vlad Zografi, pentru ‘Insula de apoi’, Editura Humanitas.
Premiul ‘Nicolae Manolescu’ pentru ‘Cartea de critică, eseu și istorie literară’ le-a revenit Alexandrei Ciocârlie pentru ‘Pe urmele lui Ulise’, Editura Cartea Românească și Ioanei Pârvulescu pentru ‘Alfabetul domnilor. Viața și aventurile bărbatului din cărți văzute prin ochii unei femei’, Editura Humanitas etc.
*** Sinteza este realizată în baza știrilor AGERPRES.
