Reacțiile de pe marginea evenimentului cu drona prăbușită pe un bloc de locuințe din Galați, ședința CSAT convocată ca urmare a prăbușirii dronei de la Galați, demisia ministrului interimar al Culturii, Demeter Andras Istvan, semnarea unui contract pentru construirea tronsonului 3 al Autostrăzii Unirii, finanțat prin SAFE, încheierea de către Administrația Prezidențială a unui contract de consultanță cu o firmă americană pentru aprofundarea relației strategice cu SUA, publicarea de către Ministerul Muncii în dezbatere a proiectului privind salarizarea unitară, decorarea gimnastiei Nadia Comăneci de către președintele Nicușor Dan cu Ordinul Național ”Steaua României” în grad de Mare Cruce etc reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale perioadei 25-29 mai 2026.
Dronă căzută pe teritoriul României, la Galați, pe un bloc de locuințe; cronologia reacțiilor
* În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, o dronă implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în România, la Galați, cauzând un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe. Două persoane au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. Avioane și un elicopter aparținând MApN au fost ridicate de la sol în momentul în care au apărut pe radar dronele rusești, conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.
‘Acest incident reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Federației Ruse. România va lua măsurile diplomatice necesare de răspuns la această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian’, a subliniat MAE.
* Drona prăbușită la Galați/ Generalul de brigadă Gheorghe Maxim (MAPN), a declarat, într-o conferință de presă susținută la sediul MApN, în cursul dimineții, că ‘nu ne confruntăm cu un atac asupra României’. ‘Vreau să transmit foarte clar pe această cale faptul că situația este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ne confruntăm cu efectele unui conflict desfășurat în imediat apropierea frontierei noastre. Din nefericire, cu consecințe directe asupra populației din zonă’, a declarat Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.
‘Piloții aeronavelor au fost autorizați să angajeze ținta aeriană în condiții de siguranță pentru populație și pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galați a fost descoperită la ora 1 și 46 de minute la 19 km est de Reni. A intrat în spațiul aerian la României la ora 1 și 52 de minute, a fost pierdută de pe radar la ora 1 și 56 de minute, parcurgând circa 10 kilometri în spațiul aerian național. Decizia de angajare a unei ținte aeriene se bazează pe informații confirmate și pe o evaluare permanentă a situației operaționale din zona’, a afirmat Maxim.
‘Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spațiul aerian național este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. Eventuala angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, dronă despre care, la acel moment, nu aveam informații dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înșelare. Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor și a rezultat faptul că nu au existat oportunități reale de angajare a acesteia în condiții de siguranță’, a spus Gheorghe Maxim.
Întrebat de ce nu a fost doborâtă drona, Gheorghe Maxim a spus că există limitări legale. ‘Prima limitare pe care o avem este o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este într-o situație de pace și nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei. Pentru a angaja o țintă aeriană este nevoie de un anumit timp care presupune detecție, identificare, clasificare, luarea deciziei pentru combatere și angajarea acesteia. Timpul la dispoziție pe care l-am avut, 4 minute, a fost extrem de scurt’, a afirmat Gheorghe Maxim.
* Drona prăbușită la Galați/ Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a condamnat, la 29 mai, incidentul petrecut la Galați, precizând că a fost în contact cu ministrul Apărării și au fost luate toate măsurile pentru protejarea populației, conform unei postări pe Facebook.
‘Această situație este inacceptabilă și reprezintă o nouă violare a spațiului aerian, generată de continuarea iresponsabilă și nejustificată a războiului dus de Rusia în Ucraina. Acest război continuă să afecteze securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic. Condamn fără rezervă aceste acțiuni grave și cer ferm Rusiei să pună imediat capăt acestora’, a scris Ilie Bolojan.
* Drona prăbușită la Galați/ Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 29 mai, pentru a discuta ‘implicațiile celui mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei’.
Potrivit acestuia, ‘caracterul fără precedent al evenimentului impune un răspuns ferm, coordonat și pe măsură – la nivel național, aliat și internațional’.
Președintele a mai spus că responsabilitatea pentru eveniment îi aparține Federației Ruse. ‘Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni’, a punctat șeful statului.
Nicușor Dan a mai spus că răspunsul României ‘este ferm și pe mai multe paliere’, precizând că a dispus măsuri precum: informarea aliaților NATO și UE; solicitarea ca aliații să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare, pentru consolidarea apărării noastre și a Flancului Estic al Alianței, în conformitate cu instrucțiunile SACEUR; sesizarea Consiliului de Securitate al ONU.
* Drona prăbușită la Galați/ Președintele Nicușor Dan a anunțat, la 29 mai, pe platforma X, că a avut o convorbire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în care a condamnat ferm încălcarea inacceptabilă a suveranității României, menționând că au convenit continuarea coordonării strânse în cadrul Alianței pentru consolidarea apărării României și a Flancului Estic, în special cu capacități antiaeriene și antidronă. Președintele a întărit că ‘responsabilitatea integrală aparține Federației Ruse, al cărei comportament arată un dispreț total față de dreptul internațional și față de siguranța cetățenilor unui stat NATO’.
* Drona prăbușită la Galați/ Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a avut, la 29 mai, o convorbire telefonică cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, în urma evenimentului cu dronă de la Galați, prilej cu care oficialul european a exprimat solidaritatea fermă a Uniunii în fața acestei escaladări iresponsabile din partea Federației Ruse.
* Drona prăbușită la Galați/ Premierul interimar, Ilie Bolojan, a anunțat, la 29 mai, că reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe vor solicita în cadrul ședinței CSAT un plan de acțiune diplomatică care să includă sancțiuni împotriva diplomaților ruși aflați la București.
Ilie Bolojan a mai anunțat că a convenit cu Ministerul Apărării ‘să facă toate demersurile pentru a solicita transferul de tehnologi militare pe care astăzi nu le avem, care țin de capacități antiaeriene, de radare care să poată scana la altitudini joase, în așa fel încât să avem la dispoziție tehnică militară care să țină cont de ceea ce se întâmplă în războaiele de astăzi și de noile tehnici legate de drone’.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a transmis că își întrerupe vizita în Republica Moldova pentru a reveni în România, în contextul situației de urgență apărute după ce o dronă militară a căzut pe un bloc din municipiul Galați.
* Drona prăbușită la Galați/ Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit, la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Nicușor Dan, după prăbușirea dronei peste un bloc de locuințe la Galați.
Consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata, a anunțat, la 29 mai, președintele Nicușor Dan, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Potrivit șefului statului, Consulatul general al Federației Ruse la Constanța se va închide.
Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a demisionat
* Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, și-a anunțat demisia din funcție, la 25 mai, după ce în spațiul public a apărut o înregistrare audio în care îi este atribuită o convorbire din anul 2012, referitoare la achiziția Radio Chișinău și în care folosește un limbaj vulgar sau licențios.
‘Stimate domnule prim-ministru, în contextul apariției în spațiul public a unei înregistrări audio, precizez că am făcut demersurile către Parchetul de pe lângă Judecătoria competentă pentru declanșarea demersurilor necesare în vederea verificării autenticității respectivului material. Traversând o situație politică fără precedent, în acest moment singura decizie de natură a nu complica și mai mult situația guvernării este aceea de vă înainta prezenta demisie de onoare din funcția de demnitate publică a Ministrului Culturii. În așteptarea deciziei dumneavoastră, vă asigur domnule prim-ministru de înalta mea considerație și vă mulțumesc dumneavoastră și tuturor membrilor cabinetului pentru încrederea acordată și sprijinul manifestat pe parcursul exercitării mandatului rămân cu speranța că adevărul va ieși la iveală fără a umbri întreaga activitatea executivului, a coaliției de guvernare, a formațiunii care m-a propus și a comunității naționale din care fac parte’, a transmis Demeter.
A fost semnat contractul pentru construirea tronsonului 3 al Autostrăzii Unirii, finanțat prin SAFE
* Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a semnat, la 29 mai, cu constructorul spaniol FCC Construccion, contractul de proiectare și execuție pentru tronsonul 3 Lețcani (DN28) – DN 24 (Iași) al Autostrăzii Unirii (A8), cu o valoare de 3,93 miliarde lei, fără TVA, conform directorului general al CNIR, Gabriel Budescu, citat într-un comunicat.
Acest segment de autostradă va funcționa ca o centură la standarde europene în zona de nord a municipiului Iași, proiectul având un grad ridicat de complexitate tehnică, respectiv 18 poduri și pasaje, șase tunele și un centru de monitorizare tunel, precum și două noduri (nod rutier la intersecția cu DJ 282 și nod rutier intersecție cu DN 24).
Durata contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru etapa de proiectare și 36 de luni pentru lucrări.
Administrația Prezidențială a încheiat un contract de consultanță cu firmă americană pentru aprofundarea relației strategice cu SUA
* Administrația Prezidențială a informat, la 25 mai, că a încheiat un contract de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA cu firma Eversheds Sutherland (US) LLP, maximul de remunerare fiind de 565.000 de dolari pe lună.
‘Aprofundarea relației strategice cu Statele Unite ale Americii, în toate domeniile, este un obiectiv de interes național, asumat la nivel instituțional și susținut prin consens politic de forțele democratice pro-occidentale din România. El răspunde, de asemenea, unei așteptări a majorității cetățenilor noștri. Prin proiecte bilaterale concrete, în domeniile apărării, securității, energiei și tehnologiilor de vârf, România devine mai puternică, deopotrivă în beneficiul românilor, al aliaților și partenerilor țării noastre’, a precizat Administrația Prezidențială, la 25 mai.
În acest context, Administrația Prezidențială a anunțat că a încheiat un contract de consultanță strategică și asistență cu firma Eversheds Sutherland (US) LLP în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA. Contractul vizează ‘atingerea unor obiective de importanță strategică pentru România: creșterea capacității de apărare și de descurajare, atragerea de investiții cu impact semnificativ, integrarea în structuri internaționale importante, libera circulație a cetățenilor, combaterea traficului de persoane și a criminalității transnaționale și altele’.
Ministrul Muncii a publicat în dezbatere publică proiectul privind salarizarea unitară – jalon în PNRR
* Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că proiectul privind salarizarea unitară în domeniul public, pus în consultanță la această dată, are la bază o serie de principii esențiale, între care: ”salariu egal la muncă egală”; predictibilitate și sustenabilitate; performanță etc.
Astfel, conform proiectului, raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar este de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referință pentru anul 2027 este de 4.100 lei, potrivit proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii.
Conform documentului, grila de salarizare va include 12 grade salariale, iar fiecărui grad salarial îi va corespunde un interval de coeficienți.
Astfel, la gradul salarial 1, coeficientul minim este 1 iar cel maxim de 1,19; la gradul salarial 2 – de 1,20 minim și de 1,34 maxim; gradul salarial 3 – între 1,35 și 1,49); gradul salarial 4 – între 1,50 și 1,64, gradul salarial 5 – între 1,65 și 1,83; gradul salarial 6 – între 1,84 și 2,09; gradul salarial 7 – între 2,10 și 2,39; gradul salarial 8 – între 2,40 și 3,29); gradul salarial 9 – între 3,30 și 4,19; gradul salarial 10 – între 4,20 și 5,59; gradul salarial 11 – între 5,60 și 6,49, precum și gradul salarial 12 – între 6,50 și 8.
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, se mai arată în proiect.
Mai multe categorii socio-profesionale din sectorul public, între care grefierii, sindicate din sănătate sau funcționari publici, au contestat proiectul legii salarizării unitare.
La 26 mai, ministrul Dragoș Pîslaru, întrebat despre criticile sindicatelor privind lipsa consultărilor, a admis că nu a existat o procedură clasică de dialog social, însă a spus că timpul rămas este foarte scurt. ‘Eu am trei săptămâni să creez un cadru bine așezat pentru ca parlamentarii să preia ca inițiativă legislativă acest proiect’, a explicat Pîslaru.
Nadia Comăneci va fi decorată, la 29 mai, de președintele Nicușor Dan cu Ordinul Național ‘Steaua României’ în grad de Mare Cruce
* Marea gimnastă Nadia Comăneci va fi decorată, la 29 mai de președintele Nicușor Dan cu Ordinul Național ‘Steaua României’ în grad de Mare Cruce.
Decretul semnat de șeful statului a fost publicat în Monitorul Oficial.
Distincția se acordă cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la Jocurile Olimpice de la Montreal 1976, în semn de înaltă recunoștință, prețuire și mândrie pentru dăruirea și profesionalismul de excepție cu care Nadia Comăneci a contribuit la consolidarea prestigiului olimpic al țării noastre, redefinind pentru totdeauna limitele excelenței umane și înscriindu-și numele în patrimoniul sportiv și identitar al României.
*** Sinteza este realizată în baza știrilor AGERPRES.
